BET
10994.22
1.77%
BET-TR
21375.6
1.77%
BET-FI
47621.86
0.77%
BETPlus
1641.28
1.79%
BET-NG
846.73
0.66%
BET-XT
971.15
1.6%
BET-XT-TR
1876.15
1.6%
BET-BK
2060.87
1.94%
ROTX
24931.93
1.73%


Analiză XTB: Susținută de pachetele masive de stimulente financiare și fiscale, inflația nu mai este o problemă temporară sau tranzitorie

Autor: Financial Market
Timp de citit: 5 minute

Începutul de an a fost plin de provocări, de la problemele cauzate de pandemie până la conflictul militar din Ucraina. Totuși, aceste subiecte sunt în mare parte trecătoare, dar par să alimenteze un alt factor de risc pentru economia globală și anume inflația, care s-a dovedit a nu fi atât de ”tranzitorie” pe cât se estima.

În acest context, prețurile în continuă creștere pun cea mai puternică presiune asupra bugetelor consumatorilor din ultimii zeci de ani.

De la începutul anului 2021, inflația a crescut constant la nivel global. Considerată inițial ca fiind tranzitorie, inflația a fost cauzată de lipsa de aprovizionare și blocajele lanțurilor de aprovizionare, la care s-au adăugat pachetele masive de stimulente guvernamentale asociate cu pandemia. În prezent, pare să existe o părere comună conform căreia inflația nu este o problemă temporară.

În acest context, pentru mulți investitori, dar și pentru populația largă, poate fi mai important ca niciodată să găsească modalități de a-și proteja economiile pe termen lung, iar bursa rămâne în continuare o variantă viabilă.

Acest aspect rămâne valid întrucât, în timp, investiția în acțiuni reprezintă o modalitate bună de a depăși inflația. De exemplu, randamentul mediu anual al indicelui S&P 500 este de aproximativ 10%, fiind mai mare decât inflația anuală de 7,9% observată în februarie în SUA, care este cea mai ridicată din ultimii 40 de ani.

Cifrele inflației din februarie nu includ nici măcar criza recentă a aprovizionării cu petrol cauzată de invazia Ucrainei.

Prețurile petrolului au crescut până la 139,13 dolari pe baril la începutul lunii martie, după ce SUA a interzis importurile de petrol din Rusia.

În mediul actual, în care americanii se confruntă cu o inflație mai mare și cu rate ale dobânzilor în creștere, economisirea pe termen lung poate deveni mai dificilă.

Volatilitatea recentă observată în acțiuni, stimulată de majorarea ratelor Fed și de războiul din Ucraina, poate să reprezinte un factor de stres pentru anumiți investitori.

Pe de altă parte, inflația din Regatul Unit a atins un nivel anual de 6,2% în februarie, cel mai ridicat nivel din martie 1992, creșterea costurilor cu alimentele, combustibilul și energia continuă să accentueze problemele legate de costul vieții.

În România, rata anuală a inflaţiei a urcat la 8,53% în luna februarie 2022, iar BNR a prognozat în cadrul ultimei întâlniri că al doilea trimestru va aduce o accelerare puternică a prețurilor, estimând atingerea unei inflații de 11,2% în iunie.

În acest context, economiile populației și-ar pierde semnificativ din valoare dacă ar fi ”ținute la saltea” sau în depozite bancare cu dobânzi foarte scăzute (sub 2% pe an). În comparație, randamentul mediu anual oferit de indicele bursier BET de la înființare și până în 2020 a fost de aproximativ 12%.

De obicei, atunci când inflația crește, piața de valori scade. Acest lucru se datorează faptului că inflația în creștere semnalează incertitudine în economie. Un astfel de scenariu poate face companiile reticente să investească și încurajează comportamentul de aversiune la risc. În plus, poate afecta creșterea, motiv pentru care prețurile acțiunilor au de suferit.

Randamentele obligațiunilor au crescut în ultimele săptămâni, ceea ce determină ca profiturile viitoare să își piardă din valoare, aspect care a influențat scăderile evaluărilor acțiunilor.

În plus, conflictele militare au caracter puternic inflaționist, motiv pentru care războiul dintre Rusia și Ucraina a creat și mai multă inflație pe măsură ce națiunile occidentale au accentuat restricțiile asupra mărfurilor rusești, crescând prețurile la materii prime, de la grâu până la petrol.

Totuși, există opinii care susțin acțiunile în ciuda contextului nefavorabil la prima vedere.

Strategii de la BlackRock Investment Institute au explicat că preferă acțiunile în detrimentul piețelor de credit, în ciuda creșterii continue a inflației.

În plus, economia rămâne relativ puternică. Conform datelor FactSet, analiştii încă se aşteaptă ca firmele din cadrul S&P 500 să înregistreze creșteri ale profiturilor în următorii ani, motiv pentru care piața ar avea de câștigat.

În prezent, bursele beneficiază de o revenire în cadrul unei piețe de scădere. Acest lucru se bazează pe ideea că o abordare mai agresivă a Fed va câștiga războiul împotriva inflației – chiar dacă nu l-a început – și că economia și profiturile corporative vor crește suficient de puternic pentru a compensa între șapte și 11 majorări ale ratelor de dobândă în următoarele 15 – 18 luni.

CITESTE SI:  Claudiu Cazacu XTB: După minime istorice, vine o toamnă dificilă pentru leul românesc și alte monede în fața dolarului

Banca centrală promite că va tempera inflația, chiar dacă asta înseamnă o încetinire semnificativă a creșterii economice.

Conflictul dintre Rusia și Ucraina a agravat presiunile inflaționiste și a pus băncile centrale într-o situație dificilă. Încercarea de a ține sub control inflația va fi mai costisitoare pentru creșterea economică și pentru gradul de ocupare a forței de muncă.

În discuția privind modul în care se va soluționa problema inflației apar două tabere, cea care susține că situația va reuși să fie ținută sub control și creșterea prețurilor se va tempera în timp și cea care susține că va avea loc o recesiune ca urmare a încetiniri economice și a prețurilor în creștere. Există argumente care susțin ambele opinii, despre care vom vorbi în continuare.

În primul rând, există semnalul favorit de recesiune al pieței de obligațiuni – curba randamentelor. Este vorba despre diferența (sau „spread”) dintre randamentele obligațiunilor de stat pe termen scurt și pe termen lung.

O curbă de randament inversată, în care obligațiunile pe termen scurt oferă randamente mai bune decât obligațiunile pe termen lung, a prognozat fiecare recesiune din 1955, dar oferind un singur semnal fals din 1955 și până în prezent.

Joi, diferența dintre randamentele pe doi și 10 ani ale obligațiunilor guvernamentale din SUA se afla la 0,21%, ceea ce i-a speriat pe mulți investitori.

Sentimentul consumatorilor este un alt semnal obișnuit de recesiune folosit de Wall Street și acesta a fost slab începând cu jumătatea anului 2021. În februarie, sondajul consumatorilor de la Universitatea din Michigan a scăzut cu 19,7% de la an la an, atingând cel mai slab nivel din ultimii zece ani.

Deteriorarea a fost atribuită în mare parte slăbirii perspectivelor financiare personale cauzate de creșterea inflației.

Pe de altă parte, în susținerea taberei optimiștilor vine raportul privind producția industrială. Acesta este un indicator cheie al forței economice folosit de economiști pentru a determina dacă se așteaptă o recesiune.

În februarie, producția industrială din SUA a crescut cu 0,5% la un nivel care este cu 103,6% peste media din 2017 și cu 7,5% peste nivelul din februarie 2021.

Indicatorul managerilor de achiziții din SUA (PMI), care urmărește sentimentul în rândul cumpărătorilor care lucrează pentru firme de producție și construcții, rămâne puternic. Cifra a ajuns la 57,3 luna trecută, plasându-se cu peste 6% mai sus decât media din SUA din ultimul deceniu.

Totuși, trebuie să subliniem că aceste date au fost publicate pentru luna februarie și nu includ impactul izbucnirii războiului din Ucraina, care a afectat destul de mult atitudinea pe plan global.

În acest scenariu, creșterea se moderează și așteptările privind produsul intern brut (PIB) sunt în scădere. Fitch Ratings a redus previziunile privind PIB-ul din SUA cu 0,2% și acum prognozează o creștere a PIB-ului național de doar 3,5% în acest an.

În tot acest context, trebuie să subliniem care sunt tendințele pe termen lung și anume atingerea neutralității de emisii de carbon pe scară largă, întrucât acest subiect s-ar putea să determine modul în care vor performa piețele în viitor.

Astfel, trebuie să subliniem că inovația și evoluția prezintă anumite costuri pe termen scurt, dar care ulterior s-ar putea dovedi că au meritat.

Tranziția către energie verde vine cu costuri și inflație mai mare, totuși perspectivele economice sunt mai optimiste decât un scenariu în care nu se iau măsuri climatice. În acest sens, sectoarele cu planuri clare de tranziție către ”noua economie” ar putea să fie câștigători.

În plus, sectoarele care vor beneficia mai mult de pe urma tranziției, cum ar fi tehnologia și asistența medicală, au un avantaj întrucât prezintă un nivel relativ scăzut de emisii de carbon.

Modul în care consumatorii aleg să își orienteze cheltuielile va avea efecte majore atât pentru creștere, cât și pentru inflație.

Potențialul unei redresări a consumului de servicii și o scădere a cererii de bunuri poate duce la o tranziție a capitalului dintr-un sector în altul.