Uniunea Europeană va avea în curând în vigoare un cadru îmbunătățit de supraveghere pentru instituțiile financiare europene, inclusiv o consolidare a competențelor de supraveghere ale Autorității Bancare Europene în ceea ce privește combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului.

Președinția română a Consiliului și Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu cu privire la o serie de propuneri de revizuire a funcționării actualului Sistem european de supraveghere financiară (SESF). Acordul va trebui acum să fie confirmat de reprezentanții permanenți la UE.

„Astăzi am făcut un pas important în modernizarea modului în care instituțiile financiare sunt supravegheate în Europa. În special, faptul că Autoritatea Bancară Europeană va avea acum competențe reale de monitorizare a aspectelor legate de combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului ar trebui să permită o mai mare convergență între statele membre și o acțiune decisivă în UE,” a declarat Eugen Teodorovici, ministrul finanțelor din România

Sistemul european de supraveghere financiară a fost instituit în 2011 și este alcătuit din:

• trei autorități europene de supraveghere (AES): Autoritatea Bancară Europeană (ABE), Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale (EIOPA) și Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA). Acestea asigură supraveghere și furnizează orientări în materie de reglementare pentru diversele sectoare și instituții.
• Comitetul european pentru risc sistemic (CERS), care supraveghează întregul sistem financiar și coordonează politicile UE pentru stabilitatea financiară.

În urma crizei financiare, UE și-a revizuit sistemul financiar, inclusiv modul de reglementare și supraveghere a acestuia. A fost introdus un cadru unic de reglementare, și anume un set de reglementări convenite la nivelul UE și direct aplicabile în toate statele membre ale UE, și au fost create autoritățile europene de supraveghere.

Aceste autorități joacă un rol esențial în asigurarea faptului că piețele financiare din întreaga UE sunt bine reglementate, puternice și stabile. Acestea contribuie la dezvoltarea și la aplicarea consecventă a cadrului unic de reglementare, soluționează problemele transfrontaliere și promovează, astfel, convergența în materie de reglementare și de supraveghere.

Astăzi, președinția și Parlamentul au convenit asupra primei revizuiri fundamentale a sarcinilor, competențelor, guvernanței și finanțării AES și CERS, astfel încât să adapteze autoritățile la contextul schimbat în care acestea își desfășoară activitatea. De asemenea, reforma include dispoziții care consolidează rolul ABE în ceea ce privește riscurile pe care activitățile de spălare de bani le prezintă pentru sectorul financiar.

Textul convenit îmbunătățește sistemul actual privind convergența în materie de supraveghere pentru a face procesul mai eficient, mai coerent și mai transparent. Acesta se bazează pe instrumentele existente, cum ar fi simulările de criză, consultările cu părțile interesate sau evaluările inter pares, introducând în același timp altele noi, de exemplu stabilirea de priorități comune în materie de supraveghere la nivelul UE.

Acordul revizuiește, de asemenea, structura de guvernanță a AES. Acesta susține principiul conform căruia deciziile trebuie să fie adoptate de consiliul supraveghetorilor și asigură un rol esențial pentru autoritățile naționale competente în cadrul structurii de guvernanță a autorităților europene de supraveghere: nicio decizie nu ar trebui luată împotriva voinței unei majorități a autorităților naționale de supraveghere, iar organismul decizional suprem al autorității este consiliul supraveghetorilor.

În paralel, rolul și competențele consiliului de administrație sunt consolidate în calitatea de organism principal care pregătește reuniunile și deciziile consiliului supraveghetorilor. Acesta ar trebui să fie alcătuit dintr-un președinte, cinci membri ai consiliului supraveghetorilor și doi membri independenți cu normă întreagă, selectați pe baza meritelor, a aptitudinilor lor manageriale și a experienței lor în materie de supraveghere financiară. Președintele și membrii cu normă întreagă ai consiliului de administrație ar trebui să fie răspunzători în fața Parlamentului European și a Consiliului.

În ceea ce privește schema de finanțare a autorităților, textul final menține în general actualul sistem de contribuții care provin parțial de la bugetul UE și parțial de la autoritățile naționale competente, adăugând posibilitatea unei contribuții voluntare din partea statelor membre sau a observatorilor.

Reforma revizuiește, de asemenea, competențele fiecăreia dintre cele trei AES. Președinția și Parlamentul au convenit să acorde ESMA competențe de supraveghere directă asupra indicilor de referință critici, precum și asupra serviciilor care furnizează date de tranzacționare consolidate ce vizează tranzacțiile din UE cu instrumente de capitaluri proprii și cu alte instrumente decât cele de capitaluri proprii, așa-numiții „furnizori de sisteme centralizate de raportare”. În plus, textul oferă ESMA un rol în ceea ce privește supravegherea locurilor de tranzacționare din țări terțe și abuzul de piață.

În cele din urmă, reforma consolidează rolul și competențele ABE în ceea ce privește supravegherea combaterii spălării banilor pentru instituțiile financiare. În special, ABE este însărcinată cu colectarea de informații de la autoritățile naționale competente, sporirea calității supravegherii prin dezvoltarea unor standarde comune, efectuarea de evaluări ale riscurilor și facilitarea cooperării cu țările terțe în cazurile transfrontaliere. În ultimă instanță, dacă autoritățile naționale nu iau măsuri, ABE va putea adresa decizii direct băncilor individuale.

[ajax_load_more]