BET
16902.25
0.43%
BET-TR
35070.15
0.43%
BET-FI
59866.44
-0.44%
BETPlus
2493.88
0.41%
BET-NG
1216.69
0.58%
BET-XT
1440.51
0.32%
BET-XT-TR
2955.33
0.32%
BET-BK
3091.46
0.1%
ROTX
37132.48
0.44%



Avertisment de la FMI inl legatura cu relaxarea fiscala si tensiunile politice

Autor: Financial Market
Timp de citit: 2 minute

Economia românească va înregistra o creştere de 4,2% în 2017, principalul risc la adresa perspectivei fiind o percepţie de relaxare a prudenţei fiscale care ar putea afecta negativ încrederea pieţelor arată experţii Fondului Monetar Internaţional într-un raport elaborat în urma consultărilor cu România în baza Articolului IV din Statutul FMI.

Potrivit documentului publicat joi de FMI, o eventuală relaxare fiscală, cumulată cu creşterea tensiunilor politice, ar putea afecta consumul şi investiţiile, ar putea majora costurile cu împrumuturile şi ar pune presiuni asupra cursului de schimb, ceea ce ar afecta bilanţurile băncilor.

Comitetul Director al FMI salută progresele înregistrate de România în reducerea dezechilibrelor economice după criza financiară globală însă recomandă o reorientare a politicilor dinspre stimularea consumului către sprijinirea investiţiilor pentru a proteja rezervele şi a creşte în mod sustenabil standardele de viaţă.

„Cu toate acestea, recenta deteriorare a politicilor fiscale şi încetinirea ritmului reformelor structurale ar putea pune în pericol aceste câştiguri. În acest context (-directorii-) au subliniat necesitatea reorientării politicilor dinspre stimularea consumului spre sprijinirea investiţiilor pentru a proteja rezervele şi a creşte în mod sustenabil standardele de viaţă”, susţine FMI.

De asemenea, Comitetul director subliniază că proiectul Legii salarizării unice şi noile reduceri de taxe reprezintă un risc la deficitul bugetar. „Directorii au atras atenţia asupra necesităţii de a evita noi reduceri de taxe, de a modera majorările de pensii şi a analiza şi a modifica cu atenţie proiectul Legii salarizării unice în conformitate cu spaţiul fiscal disponibil şi obiectivele fiscale pe termen mediu”, se arată în comunicatul FMI.

„Proiectul de lege îşi propune să organizeze remunerarea sectorului public dar generează riscuri fiscale semnificative iar anumite aspecte sunt neclare”, precizează FMI într-un document publicat joi.

CITESTE SI:  Simtel obține o finanțare nerambursabilă de 12 milioane de euro pentru construirea unei centrale fotovoltaice

Potrivit sursei citate, argumentele pentru variaţiile creşterilor în cazul diferitelor grupe de bugetari în primii ani de implementare a legii sunt neclare şi au implicaţii fiscale semnificative. După anul 2022, salariile sunt stabilite potrivit unei grile bazată pe coeficienţi. Coeficienţii sunt multiplicaţi în funcţie de salariul minim pentru a determina nivelul salariului ceea ce face ca baza de ajustare să fie extrem de volatilă şi puţin flexibilă, consideră FMI.

De asemenea, nu este clar dacă aceşti coeficienţi reflectă o evaluare cuprinzătoare a jobului respectiv care să asigure o echitate a plăţii sau dacă aceste niveluri de echivalare au fost reglate în funcţie de sectorul privat. Mai mult, în timp ce legea încearcă să rezolve preocupările legate de sustenabilitatea fiscală (definind explicit acest principiu şi limitând plăţile maxime), mecanismele prin care să se asigure sustenabilitatea fiscală nu sunt definite în lege. În final, nu este clar dacă autorităţile locale sunt acoperite de actul normativ.

„Impactul fiscal estimat al acestei legi este semnificativ. În vreme ce anumite majorări ale salariilor în sectorul public sunt justificate, legea va creşte anvelopa salarială semnificativ peste nivelul economiilor emergente. În prezent, anvelopa salarială în România este sub nivelul mediu din economiile emergente (7,5% din PIB faţă de 9% din PIB). Estimările staff-ului indică faptul că, odată cu aplicarea acestei legi a salarizării, anvelopa va fi cu 2,5 – 3 puncte procentuale peste cea a economiilor emergente până în 2022”, se mai arată în documentul citat. AGERPRES

Foto: www.imf.org