În urmă cu mai bine de 10 ani, România s-a aliniat la practica de peste un secol a țărilor dezvoltate prin reformarea sistemului public de pensii.

Aceasta a presupus apariția fondurilor private de acumulare și capitalizare, prin care populația să poată economisi suplimentar, în conturi individuale, în vederea pensionării. Alinierea a reprezentat soluția la problemele similare, dar mult mai dramatice, cu care se confruntă România: declinul demografic deosebit de sever nu mai poate întreține un sistem de pensii de stat bazat exclusiv pe redistribuție și solidaritate inter-generațională.

În contextul unor perspective demografice sumbre și al unor prognoze negative în ce privește sistemul public de pensii de tip pay-as-you-go (Pilonul I), înființarea în anii 2006-2007 a Pilonilor II (pensii private obligatorii) și III (pensii private facultative) a avut ca scop atât întărirea sustenabilității și adecvarea sistemului public de pensii la realitatea curentă, în contextul provocărilor socio-demografice, cât și majorarea ratelor de înlocuire (a salariului prin pensie) în cadrul unui sistem de pensii bine diversificat. Acest nou sistem a permis reducerea riscurilor demografice specifice sistemului redistributiv prin investiții.

Prognozele demografice ale ONU confirmă cu prisosință aceste tendințe: România va înregistra a șaptea cea mai drastică reducere a populației la nivel mondial, urmând să piardă încă 3,3 milioane de locuitori până în anul 2050. Faptul că tot mai puțini oameni activi vor trebui să susțină un număr tot mai mare de pensionari va pune o presiune extremă pe finanțele publice ale țării. Aceste evoluții statistice confirmă că motivele pentru care a fost aplicată reforma pensiilor private acum 10 ani nu doar că au rămas valabile, ci chiar s-au acutizat în ultimii ani.

Soluția unui sistem de pensii pe trei piloni pusă în aplicare acum mai bine de 10 ani este fără doar și poate o poveste de succes. Gradul înalt de reglementare, transparența și randamentele investiționale deosebite au primit o largă recunoaștere internațională de la instituții precum BetterFinance, BERD sau OECD.

Al doilea beneficiu major al existenței Pilonului II de pensii private a fost dezvoltarea semnificativă a piețelor financiare locale. Peste 90% din activele fondurilor de pensii de Pilon II sunt investite în România, contribuind la finanțarea datoriei publice, la creșterea economică și la crearea de locuri de muncă.

În prezent, fondurile de pensii private din România sunt principalul investitor instituțional din țară. La Bursa de Valori de la București, fondurile de pensii aveau la mijlocul anului 2018 dețineri de cca. 1,9 mld. EUR, adică 20% din acțiunile liber tranzacționate, asigurând 15% din lichiditate.

Peste 30 de companii românești beneficiază de finanțare grație implicării Pilonului II, iar instituțiile pieței au avut de câștigat în tot acest timp, odată cu creșterea calității guvernanței corporative. Succesul listărilor la bursă ale firmelor private și de stat ar fi fost de neimaginat fără aportul fondurilor de pensii private, care au asigurat o contribuție importantă a capitalului românesc.

1. Evoluția și performanțele Pilonului II și Pilonului III

La mijlocul anului 2018, fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) au ajuns la un număr total de participanți de peste 7,1 milioane de români, în timp ce activele nete aflate în administrare au fost de 43,7 miliarde RON (cca. 9,5 mld. EUR). Activele nete sunt compuse din contribuțiile brute virate, în valoare de 37 miliarde RON, dar și de câștigurile nete din investiții (acestea sunt nete de toate comisioanele percepute și orice alte costuri administrative), în valoare de 6,7 miliarde RON (aproape 1,5 mld. EUR). Numărul fondurilor de pensii s-a redus de la cele 18 aliniate la startul sistemului la doar 7 astăzi.

De asemenea, de la lansarea sistemului privat de pensii și până la mijlocul anului 2018, randamentul mediu anualizat al tuturor fondurilor de pensii private obligatorii a fost de 8,41%, calculat conform standardelor internaționale – adică un total cumulat de 126,4% pentru întreaga perioadă mai 2008 – iunie 2018.

În același timp, Pilonul III de pensii private facultative a marcat o creștere lentă, dar constantă. După 11 ani de funcționare (Pilonul III fiind lansat cu un an înaintea Pilonului II), cele 10 fonduri de pensii facultative au atras aproape 460.000 de participanți (iunie 2018), în numele cărora administrau active nete de 1,89 mld. RON (peste 410 mil. EUR). Practic, împreună cu fondurile de Pilon II, activele nete cumulate administrate de toate fondurile de pensii private din România au atins la mijlocul anului 2018 nivelul „psihologic” de 10 miliarde de euro.

2. Guvernanța, transparența și mecanismele de siguranță ale Pilonului II

Activele fondurilor de pensii private sunt complet separate de activele companiilor de administrare, fără posibilitate de transfer între acestea, iar băncile depozitare (supravegheate suplimentar de Banca Națională a României) păstrează în siguranță activele fondurilor de pensii, execută decontarea tuturor tranzacțiilor de investire și fac controlul de legalitate al acestor operațiuni.

De asemenea, atât fondurile de pensii, cât și companiile lor de administrare sunt auditate anual de auditori externi specializați. Investițiile sunt strict reglementate de către norme specializate, asigurând un profil de risc redus pentru fondurile de pensii, fapt reflectat și de nivelul redus de expunere pe piața de capital, de circa 20% la nivelul întregului Pilon II.

Produsele financiare sintetice și structurate sunt complet interzise, în timp ce produsele derivate pot fi folosite doar pentru a proteja portofoliile de active (hedging) – respectiv, doar unele contracte derivate pe riscul valutar sunt permise, doar în cazul Pilonului II.

3. Comisioanele de funcționare a Pilonului II

La nivelul anului 2017, cele două comisioane de administrare aplicate pe Pilonul II din România (maximum 2,5% din fiecare contribuție și maximum 0,6% din activul net pe an) se cumulează la circa 1,1% din activul net pe an. Acesta este „indicele de cost” sau, în fapt, comisionul total suportat anual de fiecare participant la Pilonul II.

Potrivit unui studiu realizat de IOPS (organizația mondială a supraveghetorilor din pensii private) în 2014, acest comision total s-ar cumula la 8,67% pe o perioadă de 20 de ani, la 12,29% pe 30 de ani și la 16,1% pe o perioadă de 40 de ani, valori cu 25% (un sfert) mai mici decât media celorlalte 42 de sisteme similare de economisire din statele membre IOPS (Sursa: Update of IOPS Work on Fees and Charges 2014, pagina 17). Potrivit structurii lor de portofoliu și mandatului investițional, fondurile de pensii de Pilon II se situează între fondurile mutuale de obligațiuni și cele diversificate.

4. Contribuția Pilonului II la adecvarea și sustenabilitatea sistemului de pensii

Din punct de vedere demografic, populația României s-a redus cu cca. 3,5 milioane de locuitori în perioada 1989-2018, iar până în anul 2050, populația României este estimată să se reducă cu încă aproximativ 3,3 milioane de locuitori, până la 15,1 milioane, potrivit unor analize realizate de Institutul Național de Statistică, Uniunea Europeană (Eurostat), Banca Mondială și Organizația Națiunilor Unite. Cel mai pesimist scenariu arată o reducere până la 13,3 milioane de locuitori până în 2050, potrivit unei cercetări realizate de BERD în anul 2008.

Între timp însă, recensământul național derulat în anul 2011 a relevat rezultate neașteptat negative, în sensul în care populația s-a redus mult mai rapid decât era anterior estimat, iar îmbătrânirea populației s-a produs de asemenea mai rapid față de așteptări. În același timp, speranța de viață în România a crescut de la 70 de ani în 1990 la 75 de ani în prezent și continuă să crească.

Toate acestea au început să erodeze temelia „piramidei varstelor” (în fapt, o histogramă a distribuției populației pe structuri de vârstă) și să înrăutățească atât rata de dependență demografică (procentul vârstnicilor raportat la procentul populației considerate active) cât și pe cea de dependență sistemică (numărul pensionarilor raportat la numărul contributorilor la sistemul de asigurări sociale de stat).

În acest context, cel puțin trei studii recente realizate în România au analizat contribuția Pilonului II la îmbunătățirea sustenabilității și adecvării sistemului de pensii ca întreg, prin preluarea unei părți semnificative, în timp, a presiunii de plată a pensiilor de pe umerii sistemului public de către fondurile private de pensii.

Un studiu independent realizat de către think-tank-ul Expert Forum (EFOR) și finanțat de către APAPR în anii 2012 și 2014 a relevat faptul că: „Introducerea Pilonilor II și III reprezintă cea mai importantă reformă a sistemului de pensii din România din ultimii ani. (…)

Chiar dacă pe termen scurt și mediu, alocarea către Pilonul II a unei părți din contribuțiile obligatorii la sistemul de pensii duce la o presiune financiară asupra fondului BASS (…), pe termen lung reprezintă o măsură esențială de protejare a viitorilor pensionari.

Maturizarea Pilonului II va coincide cu momentul critic al ieșirii la pensie a generațiilor mari și va avea un impact pozitiv semnificativ și asupra nivelului pensiilor cât și asupra bugetului public care va fi degrevat parțial de presiunea costurilor.

5. Contextul micro: lipsa economisirii pe termen lung a populației

Nivelul de economisire pe termen lung al populației României este în prezent extrem de redus, cu implicații majore asupra nivelului de trai la pensionare.

La sfârșitul anului 2016, depozitele firmelor și populației ajunseseră la 274,2 miliarde lei, conform datelor BNR, echivalentul a 36% din PIB, fiind principala metodă de economisire a populației. În acest context, și mai ales în cazul populației cu venituri reduse, Pilonul II reprezintă în prezent principala acumulare de resurse pe termen lung.

Potrivit unui sondaj național realizat online la comanda APAPR, pe platforma Ivox și reprezentativ pentru populația urbană adultă utilizatoare de Internet, trei sferturi (75,3%) dintre români se așteaptă să primească pensii în valoare de peste 500 de euro (2.300 RON în echivalent), în timp ce astăzi, după mai multe etape succesive de creștere ambițioasă a punctului de pensie, doar mai puțin de 2% dintre pensionari se bucură de un astfel de nivel al pensiei, în urma cotizării la sistemul public de pensii.

Mai mult, deși au aceste așteptări privind un nivel ridicat al pensiei, 35,5% dintre români declară că nu economisesc deloc, iar dintre cei care economisesc, majoritatea covârșitoare declară că economiile sunt pentru nevoi curente sau viitoare, nu pentru retragerea din activitate. Potrivit aceluiași studiu, doar 4,8% dintre români declară că „Am încredere în pensia de la stat și nu o să am nevoie de economii suplimentare”.

Analiza de mai sus arată un decalaj uriaș între așteptările legitime ale românilor aflați astăzi în cadrul generațiilor active și nivelul actual al pensiilor publice. Drept urmare, doar consolidarea sistemelor complementare de economisire în vederea pensionării – Pilonul II obligatoriu, Pilonul III facultativ și alte instrumente similare – este de natură să adreseze acest decalaj între așteptări și realitate.

6. Contribuția Pilonului II la dezvoltarea piețelor financiare

Crearea sistemului de pensii private a avut un rol determinant în revenirea pieței de capital din România post-criză și a reprezentat un punct central de atractivitate a României în rândul investitorilor internaționali. În ultimii ani, piața de capital din România a făcut pași importanți pentru obținerea statutului de „piață emergentă”, pentru a atrage investitori internaționali mult mai mari față de cei care în prezent investesc în România, aceasta fiind o „piață de frontieră”.

Fondurile de pensii private din România au avut un rol decisiv în succesul ofertelor publice derulate de stat și recent în cele derulate de companii private, din sectorul medical sau cel al telecomunicațiilor, și au participat la finanțarea mediului privat prin intermediul obligațiunilor corporative. În prezent, fondurile de pensii private au investiții de circa 1,9 miliarde de euro la Bursa de Valori de la București, adică în jur de 20% din valoarea acțiunilor liber tranzacționate la bursă (free float). Conform analizelor realizate de APAPR, fondurile de pensii private generează în jur de 15% din valoarea tranzacțiilor bursiere de la București.

În prezent, fondurile de pensii de Pilon II susțin economia locală și investesc 92% din activele nete pe piețele financiare din România, cu o expunere de doar 8% pe piețele externe. Alocarea pe clase de active este de 70% în titluri de stat și obligațiuni, 20% în acțiuni listate și 10% în alte instrumente.

Această structură investițională reprezintă un profil de risc conservator pentru fondurile de pensii de Pilon II. În plus, fondurile de pensii s-au implicat în numeroase proiecte de educație financiară, având în vedere ca România este pe ultimul loc în UE la acest capitol.

Fondurile de pensii private în general – și Pilonul II în special – sunt mari investitori instituționali care de obicei urmăresc strategii investiționale pe termen lung, de tipul „cumpără și păstrează” (buy and hold). Fondurile de pensii sunt astfel investitori cu foarte puțin sau chiar zero comportament speculativ, cu o volatilitate extrem de redusă a deținerilor și un profil de risc redus, datorită portofoliilor administrate, bazate în principal pe instrumente financiare cu venit fix și rating bun.

De asemenea, este foarte important de menționat rolul fondurilor de pensii ca investitori instituționali etici, cu standarde ridicate de guvernanță corporativă, care consolidează baza locală de capital atât de necesară pentru a putea atrage investitori străini în România.

7. Implicațiile Pilonului II asupra stabilității financiare

În publicația sa anuală „Raport asupra stabilității financiare” din 2013, Banca Națională a României expune următoarele considerații cu privire la sistemul de pensii private: „Sistemul de pensii private nu este expus la riscuri semnificative care ar putea afecta stabilitatea financiară, în condițiile în care activele totale ale fondurilor de pensii private sunt încă la un nivel redus în raport cu restul sistemului financiar.

Structura portofoliilor de investiții indică un profil de risc scăzut, având în vedere ponderea ridicată a titlurilor de stat. (…) Potrivit acestui profil investițional și principiilor de gestiune adecvată a maturității activelor și pasivelor, fondurile private de pensii preferă în mod evident titlurile de stat cu maturități lungi (10 și 15 ani), emisiuni care nu sunt tentante pentru sistemul bancar și sunt de obicei cumpărate doar de investitori instituționali cu obiective pe termen lung.” (Sursa: BNR 2013).

De asemenea, în cursul anului 2013 titlurile de stat ale României au fost incluse în cadrul unor importanți indici internaționali de bonduri suverane: Barclays a inclus titlurile de stat românești în indicele Emerging Markets Local Currency Bond Index EM-LCBI, iar JP Morgan în indicele Government Bond Index Emerging Markets GBI-EM.

În acest context, determinat de adâncimea pieței de titluri de stat și de lichiditatea bună a acesteia (ambele, sprijinite de prezența puternică în piața titlurilor de stat a fondurilor de pensii private românești), costul împrumuturilor statului s-a redus semnificativ începând cu anul 2013, evoluție ajutată și de reducerea dobânzii de referință a băncii centrale și de procesul de dezinflație.

Astfel, Pilonul II de pensii acționează ca un factor stabilizator, cumpărând practic constant titluri de stat de pe piața primară, participând la formarea unor prețuri juste și asigurând lichiditate mai ales în segmentul maturităților lungi (10-15 ani). Un alt efect pozitiv este reducerea volatilității pieței, fondurile de pensii fiind, similar cu deținerile la BVB, investitori cu orizont lung de investiții.

8. Prognozele experților: cât va fi pensia din Pilonul II?

Conform studiului „Importanța și principalele beneficii ale asigurărilor de viață și pensiilor private” realizat de compania de consultanță KPMG în 2018, în condițiile legislației existente în prezent, un român care câștigă salariul mediu pe economie pe întreaga durată a carierei ar urma să obțină o pensie după cum urmează:

Calculele KPMG, realizate folosind ipoteze conservatoare, arată că, dacă toate lucrurile rămân aşa cum sunt acum (legea pensiilor şi procentul alocat în prezent Pilonului II, adică 3,75%), atunci un român care încasează salariul mediu pe economie pe toată durata carierei sale va putea primi o pensie privată din Pilonul II în valoare de 667 de lei, adică ceea ce experţii numesc „rata de înlocuire” de 15% din ultimul salariu net încasat.

Aceleaşi calcule arată faptul că „românul mediu” va ajunge, după o carieră completă (stagiu de cotizare de 35 de ani), la un salariu net estimat la 4.448 de lei, iar pensia pe care o va primi din sistemul public va fi de 1.647 de lei, reprezentând o rată de înlocuire de 37%.

Cu alte cuvinte, pensia de la stat va putea să asigure înlocuirea doar a unei treimi din nivelul de trai anterior. Din fericire, Pilonul II va putea suplimenta acest nivel cu încă 15%, astfel că rata totală de înlocuire a salariului prin pensie va fi uşor peste 50%.

Astfel, conform specialiștilor KPMG, pensia furnizată de Pilonul II va putea suplimenta venitul din pensia de stat cu aproximativ 40% (667 RON vs. 1.647 RON) sau cu 64% în scenariul de revenire la contribuții de 6% (979 RON vs. 1.512 RON).

Deloc de ignorat sunt şi concluziile specialiştilor KPMG în ceea ce priveşte două scenarii alternative celui actual. În primul rând, dacă ne imaginăm că la anul contribuţia virată către Pilonul II va creşte la 6% (conform legii iniţiale), cu diminuarea corespunzătoare a contribuţiei şi implicit punctajului dobândit în sistemul public de pensii, atunci pensia din Pilonul II ar putea ajunge la 979 de lei (plus 312 lei faţă de scenariul actual), iar pensia de la stat ar fi de 1.512 lei (minus 135 de lei faţă de scenariul actual). Daca tragem linie, ajungem la concluzia că, faţă de scenariul actual, o creştere a contribuţiei virate către Pilonul II de la 3,75% la 6% este de natură să aducă o creştere a pensiei totale (Pilonul I + Pilonul II) de la 2.314 lei la 2.491 lei.

În al doilea rând, în cazul nefericit al renunţării totale la Pilonul II şi mutarea tuturor contribuţiilor înapoi doar în sistemul public ar aduce o pensie de 1.913 lei (doar Pilonul I), mai mică decât cea de 2.314 lei ce ar fi obţinută în scenariul actual (Pilonul I + Pilonul II).

Cu alte cuvinte, dintre toate cele trei scenarii posibile, cel mai bun pentru viitor ar fi cel în care creste contribuţia alocată Pilonului II, iar cel mai prost ar fi renunţarea la Pilonul II. Scenariul actual, în care cele două sisteme coexistă şi contribuţia la Pilonul II este de doar 3,75%, se situează la mijloc.

Analiza specialiştilor de la KPMG include, pe lângă românul cu salariu mediu, şi calcule pentru cazul cu salariu minim şi pentru cazul cu salariu de două ori mai mare decât media pe economie.

La final, concluziile raportului KPMG: „În baza unor ipoteze conservatoare privind ratele de rentabilitate viitoare, estimările arată că activele din cadrul Pilonului II acumulate pe parcursul perioadei de angajare pot asigura un venit suplimentar substanţial la pensie.

Acest venit este direct proporţional cu contribuţiile direcţionate către Pilonul II şi nu este expus riscurilor care decurg din evoluţiile demografice sau economice negative, cu excepţia riscului unor randamente investiţionale scăzute. (…)

Exemplul demonstrează importanţa diversificării surselor de venit pentru perioada post-pensionare, în contextul în care pensiile din Pilonul I sunt supuse unor presiuni demografice din ce în ce mai pronunţate şi nu vor putea asigura o rată adecvată de înlocuire a venitului şi un nivel de trai adecvat după pensionare.”

9. Perspectivele pensiilor private în România

Depășirea primilor 10 ani de funcționare a pensiilor private în România duce sistemul nu doar într-un moment de bilanț aniversar, ci și într-o poziție de reflecție privind viitorul. Având deja peste 10 miliarde de euro în administrare, fondurile de pensii private (Pilonul II + Pilonul III) au acum nevoie de o diversificare investițională superioară celei de până acum, motiv pentru care APAPR susține relaxarea legislației privind universul investițional permis.

Creșterea limitelor pentru fondurile mutuale, si ETF-uri, sau introducerea printre instrumente a obligațiunilor corporative cu rating redus, obligațiunilor ipotecare, private equity sau instrumentelor derivate pe rata dobânzii (strict pentru protecția portofoliilor existente) se numără printre ideile promovate de APAPR.

Nu în ultimul rând, cele mai importante măsuri avute în vedere de APAPR pentru continuarea creșterii sănătoase a sistemului de pensii private vizează creșterea contribuției la Pilonul II înapoi către nivelul de 6% avut în vedere de legislația inițială, de la lansarea sistemului, precum și creșterea deductibilității fiscale pentru facilitarea accesului participanților la Pilonul III de pensii facultative.

Împreună, aceste două măsuri, de luat în calcul pentru autoritățile române pe termen mediu și lung, sunt în măsură să consolideze sistemul de pensii private și încrederea publicului în acest mod de economisire.

Sursa: APAPR