BET
12577.79
0.12%
BET-TR
24050.4
0.12%
BET-FI
50853.57
0.18%
BETPlus
1875.09
0.15%
BET-NG
971.3
0.15%
BET-XT
1101.18
0.19%
BET-XT-TR
2093.16
0.19%
BET-BK
2283.64
0.36%
ROTX
28155.72
0.06%


Claudiu Cazacu, XTB: Se anunță o toamnă furtunoasă pentru Euro și dolar – cum se va adăposti leul de o posibilă recesiune?

Autor: Financial Market
Timp de citit: 4 minute

Euro a ajuns marți la egalitate cu dolarul, pentru prima dată după 2002. Chiar dacă nivelul a fost atins pentru scurtă vreme, Euro revenind ulterior cu aproximativ 0,5% peste acest nivel, este o bornă importantă care ,,încununează” o scădere remarcabilă a monedei unice.

Un Euro valora 1,2249 dolari la începutul anului trecut și 1,1374 dolari în prima zi a anului curent. Departe sunt zilele când pentru un Euro se plăteau peste 1,3 dolari (2014), 1,4 dolari (2011) sau chiar 1,5 dolari (în timpul crizei financiare). Doar anul acesta, până la închiderea zilei de marți, Euro a pierdut 11,8%, iar față de ianuarie 2021, 18,1%.

Care au fost motivele deprecierii?

Preocupările referitoare la încetinirea serioasă în economia blocului european, inflația ridicată, impactul constrângerilor economice impuse de relațiile cu Rusia, efectele scumpirii energiei asupra bazei industriale, contracția exporturilor Germaniei sau deteriorarea sentimentului consumatorilor, printre altele.

Unul din motoarele importante ale regiunii, industria germană, a oferit deja semne deloc încurajatoare. Potrivit IFO, indicele sectorial pentru industria prelucrătoare a postat o valoare de doar 0,3 puncte, în timp ce pentru construcții a ajuns la -9,7 iar pentru comerț la -14,7 puncte.

Datele se adaugă unui sentiment mai pesimist al consumatorilor și unor atitudini defensive în vremuri incerte.

ZEW, un alt indicator de încredere al mediului financiar a ajuns la un minim al ultimilor 11 ani, la valorile din timpul crizei datoriilor suverane din zona Euro.

Datele IFO și ZEW arată, în mod agregat cu așteptările aflate în trend de scădere, că economia se află în cadranul de încetinire, dar periculos de aproape de cel de recesiune.

Investitorii au luat notă de climatul incert și pesimist, și au ales să se protejeze de riscuri majore, plasând capitalurile în alte monede, văzute drept relativ mai sigure.

Cu toate acestea, cel puțin unele bănci consideră dolarul american supraevaluat (o divizie a Deutsche Bank), în timp ce alte estimări (DB sau un analist al JPMorgan Private Banking) converg către o revenire la început de 2023.

Totuși, sentimentul predominant este că, sub presiunea tendinței actuale, și având în vedere perspectiva inclusiv în domeniul deficitului comercial, a crescut considerabil riscul de a sparge paritatea și a vedea un dolar chiar mai puternic decât Euro în lunile următoare.

Opinia noastră este aliniată acestui scenariu, cu un potențial de 5-10% pentru dolar, în condițiile în care conflictul din Ucraina continuă, iar livrările de gaze naturale rusești sunt reduse în continuare.

Astfel, chiar oficiali din Germania au vorbit despre riscul opririi totale a livrărilor de gaz prin Nord Stream 1, ceea ce s-ar traduce prin raționalizarea gazului și, posibil, a energiei.

O serie de sectoare ar suferi drastic (alimentarea populației ar avea prioritate, astfel unele fabrici s-ar putea închide, ceea ce ar genera însă pierderi de venituri și o povară mare pe buget).

Pierderile ar putea depăși 220 miliarde de Euro în următorii doi ani, potrivit unor studii ale unor institute germane.

Statul este obligat să intervină pentru a salva de la insolvență firme de utilități, în Germania și Franța, și soluțiile par puține pentru iarna aceasta, fiind mai degrabă disponibile pe un orizont lung.

Pe termen scurt și chiar mediu, piețele simt că riscurile sunt asimetrice: economia europeană este mai vulnerabilă decât cea americană la șocuri pe prețul energiei, având, în ciuda unor măsuri de pregătire, o dependență ridicată de resursele rusești, fie că e vorba de gaz natural, petrol, sau carburanți.

CITESTE SI:  Alin Brendea, Prime Transaction: Creșterea dobânzilor va duce a normalizarea piețelor financiare, care va face diferența dintre investitori și speculatori

SUA, deși se confruntă cu o inflație ridicată, au propria producție de gaz natural, iar îngrijorarea este acolo mai strâns legată de prețul benzinei.

În același timp, dolarul american a beneficiat de pașii mai hotărâți ai băncii centrale de ridicare a dobânzilor, care au ajuns deja la 1,5 – 1,75%, cu șanse mari de a vedea 2,25 – 2,5% pe 27 iulie, în timp ce Europa urmează să ia decizia de majorare după o pauză de 13 ani, ducând, pe 21 iulie, referința cu 0,25 puncte în sus de la 0%.

Într-un an și jumătate, tendința de scădere a Euro a fost aproape continuă, iar Euro s-a retras, nu doar față de dolarul american, ci și față de francul elvețian.

Mergând sub paritate, EUR/CHF a oferit o surpriză pentru unii participanți, dar și o ,,lumină de călăuzire” pentru EUR/USD.

Francul a mărit viteza de apreciere după majorarea dobânzii de către SNB (banca națională a Elveției) pe 16 iunie, o treaptă de 0,5 puncte ce a dus dobânda de referință la -0,25%.

Mișcarea, mai agresivă decât așteptările, înseamnă o reducere a ,,pedepsirii” capitalurilor plasate în franci prin impunerea dobânzilor negative.

Francul a avut, însă, ca și dolarul, de câștigat și de pe urma interesului investitorilor de a muta capitalurile într-o zonă de „adăpost”. Scenariile pentru perioada următoare nu par a se opune tendinței curente.

Leul, deosebit de stabil în raport cu Euro, a fost tras în jos în raport cu dolarul american și cu francul elvețian în urma deprecierii monedei unice. Totuși, leul iese în evidență în regiune.

Zlotul polonez a pierdut 5,2% anul acesta față de Euro, iar forintul 10,2%.

Întrebările despre dinamica viitoare a cursului de schimb sunt, pentru moment, temperate de ,,împietrirea” cotațiilor în ultimele luni.

Totuși având în vedere adâncirea masivă a deficitului de cont curent, la 12,7% miliarde de Euro în primele 5 luni, cu 40% peste perioada similară a anului precedent, ridică întrebarea dacă, în cele din urmă, corecțiile necesare se vor face treptat sau sub presiunea nerăbdării investitorilor, rapid și surprinzător.

Un nivel mai slab al leului ar veni în ajutorul exporturilor, susținând abilitatea de a fi competitive prin preț, în piețe europene, mai ales – pentru că deprecierea deja realizată a Euro față de dolar ajută în această direcție, în afara granițelor zonei Euro.

Cu toate acestea, banca națională ar putea avea în vedere efectul asupra inflației importate, adăugate nivelului deja ridicat al inflației, creând dificultăți mari tocmai acelora care au venituri mai reduse.

Iar inflația este deja o problemă, depășind 15% la ultima raportare. În plus, intrările de fonduri europene au reprezentat stabilizatoare importante ale cursului.

Cu toate că investitorii au în vedere sumele importante venite din fondurile europene, convergența tendințelor la nivel european și global cu cele locale, de presiune bugetară și de preocupare înaintea unei ierni complicate, ar însemna un risc sporit de ajustare a cursului înspre toamnă, cu toate că istoria recentă ne- învățat că leul poate surprinde prin performanța sa valutară.

Astfel, toamna, eventual în a doua sa jumătate, în apropiere de iarnă, ar putea veni cu un risc de ajustare a cursului de schimb.

Chiar dacă aceasta nu s-ar petrece, toamna se anunță a fi intensă în piețele valutare, cel puțin din perspectiva Euro, a dolarului american și a francului elvețian.