BET
11531.27
-0.33%
BET-TR
22429.94
-0.33%
BET-FI
49133.94
-1.69%
BETPlus
1723.5
-0.31%
BET-NG
866.4
-0.29%
BET-XT
1010.12
-0.53%
BET-XT-TR
1952.41
-0.53%
BET-BK
2160.74
-0.52%
ROTX
25889.91
-0.5%


Cum simplificăm accesul românilor la fondurile de investiții: educație, digitalizare, dezvoltarea pieței de capital. ”Lipsa educației financiare ne ține cel mai mult în loc”

Autor: Financial Market
Timp de citit: 6 minute

Investițiile în fonduri sunt cea mai bună soluție de economisire pe termen mediu și lung, chiar dacă, în prezent, traversăm o perioadă economică dificilă, iar industria se așteaptă ca numărul de investitori să crească în continuare, odată cu intrarea în vigoare, începând de anul viitor, a modificărilor legislative care simplifică și mai mult domeniul investițiilor.

Prezenți la cea de-a IV-a ediție a Summitului Administratorilor de Fonduri din România, organizată la București, reprezentanți de top din domeniul bancar și din industria de asset management din România și internaționali au discutat despre evoluțiile recente ale piețelor, pe fondul crizelor suprapuse pe care le traversează Europa și nu numai, despre cum poate fi crescut gradul de participare a românilor în fondurile de investiții și despre bune practici în industrie, din țările din regiune.

În deschiderea evenimentului, Horia Gustă, președintele Asociației Administratorilor de Fonduri din România (AAF) a făcut o radiografie a industriei locale a fondurilor de investiții, precizând că numărul investitorilor a crescut și în 2022 și că se așteaptă ca modificările legislative care vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2023 să atragă mai mulți participanți.

În august 2022, statisticile arată 30.000 de investitori în plus în industrie, comparativ cu august 2021, care se adaugă celor 100.000 câștigați pe parcursul anului anterior. Credem că, deși traversăm un context internațional dificil, numărul de investitori va continua să crească, datorită mediatizării intense a beneficiilor economisirii recurente.

O posibilă explicație a acestui aflux poate fi legată de faptul că în proiectul ”Economisește inteligent” al asociației, cea mai importantă temă a fost aceea a economisirii lunare, recurente, indiferent de suma pe care și-o permite fiecare”, a explicat președintele AAF.

În ceea ce privește modificările legislative care vizează industria, Horia Gustă a reamintit simplificarea Codului Fiscal prin introducerea unei impozitări diferențiate de 1 sau 3%, în funcție de durata deținerii instrumentelor financiare, precum și impozitarea la sursă de către administratorii de fonduri, modificări al căror impact puternic se va materializa în atragerea mai multor resurse în administrarea fondurilor.

Un proiect aflat în lucru și susținut de reprezentanți ai mediului politic și guvernamental vizează modificarea și simplificarea legislației fondurilor alternative, cu scopul de a îmbunătăţi acest cadru şi pentru a crea în România o jurisdicţie mai permisivă și mai atractivă. Europa nu are o legislaţie comunitară pentru fondurile de investiţii alternative, lăsând acest lucru la latitudinea statelor membre”, a mai spus președintele AAF.

Concluzii, Summit AAF:
• Industria fondurilor de investiții din România are în continuare un potențial extraordinar de dezvoltare. Investițiile pot fi un instrument care să susțină creșterea nivelului de trai al românilor, în special în perioada pasivă a vieții.
• Legislația care reglementează industria fondurilor de investiții mai poate fi simplificată iar AAF, alături de instituțiile statului cu atribuții în acest domeniu, fac pași în acest sens.
• Dezvoltarea pieței de capital din România este o componentă importantă pentru dezvoltarea industriei fondurilor, iar listarea mult așteptată a unor giganți de stat ar putea reprezenta o oportunitate de dezvoltare nu numai pentru piața internă, ci și pentru cea din regiune.
• Programele de educare și informare financiară, susținute inclusiv de societatea civilă sunt soluția pentru creșterea numărului investitorilor.
• Pentru persoanele mai conservatoare, specialiștii recomandă menținerea contactului fizic cu banca.
• Pentru tineri, atrași de online, sunt necesare soluții digitale care să le ofere posibilitatea de a investi fără interacțiune umană și de a urmări în permanență evoluțiile de pe piețele financiare.
• Principiul de bază este recurența și investițiile pe termen lung.
• Nivelul veniturilor lunare este mai puțin important decât decizia de a investi constant, pe perioade lungi de timp.

Dezvoltarea pieței de capital, cheia dezvoltării industriei fondurilor de investiții
Despre modificări legislative pentru susținerea industriei fondurilor de investiţii și dezvoltarea pieţei de capital a vorbit, în deschiderea evenimentului, și Mihai Precup, secretar de stat în Ministerul Finanțelor.

Împreună cu Autoritatea de Supraveghere Financiară, încercăm să venim cu niște măsuri astfel încât să dezvoltăm piața de capital din România, cum ar fi de exemplu listare de obligaţiuni guvernamentale verzi – green bonds.

Am văzut în ultimii ani impactul pozitiv pe care l-a avut listarea obligațiunilor Fidelis și dorim să stimulăm această piață a obligațiunilor inclusiv prin listarea unor obligațiuni verzi guvernamentale, banii strânși astfel putând fi utilizați pentru investiţii în economia verde.

Un alt element inclus în strategie, deşi nu este foarte uşor, este să văd mari proiecte de infrastructură în România care emit obligaţiuni şi se finanţează pe piaţa de capital. Aici, partea umană are un rol extrem de important, de aceea încheiem parteneriate cu instituţiile financiare internaţionale – Banca Europeană de Investiţii, Banca Mondială, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare – pentru a ne aduce asistenţă tehnică şi pentru a crește capacitatea de implementare a proiectelor”, a explicat Precup.

Secretarul de stat în Ministerul Finanțelor a mai anunțat, la Summitul AAF, o premieră în România, și anume înființarea în cadrul Secretariatului General al Guvernului a unei unități de monitorizare a companiilor statului. Oficialul guvernamental a invitat reprezentanții mediului privat să ia în calcul posibilitatea de a intra în consiliile de administrație ale companiilor de stat.

Vom avea, probabil în premieră pentru România, o divizie, o unitate la nivelul Secretariatului General, care va monitoriza transversal toate companiile deţinute direct de statul român.

Atât din punct de vedere al performanţei lor financiare, cât şi din punct de vedere al guvernanţei corporative şi al calităţii membrilor din consiliile de administraţie.

Pe scurt, paşi se fac pentru a avea companii cât mai fiabile, pentru a le duce la Bursă. După cum bine ştiţi, e un proces întreg pentru a ajunge cu o o companie la Bursă, cât şi pentru fondurile de investiţii de avea companii, dacă vreţi, <<suculente>>, pentru a investi”, a mai spus secretarul de stat.

CITESTE SI:  Rezerva Federală va majora rata dobanzii din SUA cu încă 75 puncte de bază. Cum vor reacționa piețele de acțiuni?

Vincent Ingham, director Regulatory Policy, în cadrul Asociației Administratorilor de Fonduri din Europa (EFAMA), a enumerat câteva dintre prioritățile necesare la nivel european pentru completarea cadrului privind finanţarea sustenabilă şi instrumentele necesare administratorilor de active pentru a-și îndeplini rolul: o claritate mai mare în ceea ce privește definirea unora dintre conceptele care stau la baza reglementărilor europene, adoptarea unui standard internațional privind raportările ESG (environmental, social, governance), îmbunătăţirea calităţii, comparabilității şi fiabilităţii ratingurilor ESG) sau acoperirea deficitul de date ESG prin implementarea cerințelor de raportare CSR (Corporate Sustainability Reporting) și alinierea lor cât mai curând cele ale SFDR (Sustainable Finance Disclosure Regulation) si EU Taxonomy Regulation. Potrivit acestuia, într-un studiu recent, EFAMA a estimat că aproape 1,6 trilioane de euro ar putea deveni disponibili pentru finanţarea economiei europene şi a creșterii sustenabile dacă gospodăriile europene şi-ar muta doar 5% din avere dinspre depozite bancare către investiţii mai productive.

Educație financiară țintită pe toate categoriile de potențiali investitori
În ceea ce privește rata încă mică de participare a românilor la fondurile de investiții, reprezentanții băncilor și cei ai industriei de asset management au susținut necesitatea educației financiare și nevoia ca populația să înțeleagă că accesul la fondurile de investiții este mai simplu decât pare.

“Românii știu să economisească, dar trebuie să le oferim și soluții inteligente de punere a banilor în mișcare. Este nevoie de un efort de comunicare către populație, pornind de la lucrurile foarte simple, de la organizarea bugetului personal, până la dezvoltarea piramidei investiționale. Dacă am învățat ce reprezintă un depozit sau un cont de economii, cred că următorul pas este să deprindem ce înseamnă să investim pe termen mediu și lung.

Să înțelegem beneficiile unui produs care oferă protecție, dar care are si un caracter investițional, precum și avantajele unei investiții diversificate în fonduri de actiuni, de obligațiuni, ETFs, etc. Este esențial să înțelegem ce înseamnă cu adevărat să faci alegeri financiare inteligente”, a explicat Dana Dima (Demetrian), vicepreședinte executiv Retail & Private Banking BCR (Erste Group).

Omer Tetik, CEO Banca Transilvania a apreciat că eforturile de educație financiară necesită implicare mai largă, pe lângă bănci sau industria de asset management în ansamblu fiind nevoie de susținere inclusiv din zona academică, societate civilă sau mass-media. ”Rolul băncilor este, de asemenea, foarte important, pentru că distribuția geografică le permite să ducă informația în toate zonele țării și la toate categoriile de oameni.

De asemenea, trebuie promovată intens ideea că, pentru a investi, nu este nevoie de sume mari, este nevoie de câteva sute de lei pe lună, dar investiția să fie recurentă, lună de lună. Mulți nu investesc pentru că spun că au venituri mici. Dar nu veniturile sunt problema, ci lipsa de informare. Trebuie să vorbim mai puțin finanțist și mai mult pe înțelesul tuturor”, a explicat CEO-ul Băncii Transilvania.
Digitalizarea, pariul câștigător în industria fondurilor

”Digitalul este un game changer și nu este vorba numai de ergonomie și facilitate. Este vorba și de datele care se pot obține într-un mod mult mai fin din digital despre preferințele clienților – bineînțeles cu respectarea regulilor GDPR. Aceste date permit celor care creează produse de investiții și celor care le distribuie să se plieze mult mai bine pe nevoile reale ale beneficiarilor, ceea ce, poate, sistemul clasic nu oferă în aceeași măsură.

Deocamdată trăim într-un model în care pare că este mai facil să ai o primă interacțiune fizică, dar n-aș spune că acesta este un model peren, nu este o condiție sine qua non pentru a intra într-o relație cu un client pe un astfel de produs”, a explicat Claudiu Cercel, Deputy CEO BRD Societe Generale.

În ceea ce privește perioada mai dificilă pe care o traversează economia mondială și, implicit, și fondurile de investiții – pentru că oamenii fac retrageri pe considerente emoționale, specialiștii prezenți la Summit consideră că astfel de perioade pot fi privite și din perspectivă pozitivă, nu doar negativă, iar volatilitatea face parte din educația financiară.

”Investițiile au un caracter emoțional, există fluctuații, piețele își revin, nu trebuie să ne sperie aceste aspecte. Nu sunt surprins că unii oameni și-au retras banii, nu cred că este o problemă semnificativă. Sunt optimist în ceea ce privește redresarea piețelor și sunt sigur ca aceasta se va întâmpla relativ rapid și va fi semnificativă.

Emoțiile sunt prezente, oamenii sunt interesați de cifre, dar ceea ce am învățat în ultimii ani este că atunci când piețele sunt sus și cresc foarte rapid, urmează automat și o scădere (bear market). Deci trebuie să le spunem oamenilor că aceste lucruri se întâmplă și să le explicăm că investițiile nu țin de anumite momente, ci au la bază recurența și termenul lung.

Cred că pe lângă educația financiară, educația emoțională este mai importantă, pentru că îi ajută pe investitori să gestioneze astfel de momente”, a spus Gyula Fater, CEO OTP Bank România.