Modificările legislative propuse în domeniul fiscal creează îngrijorări în rândul comunităţii de afaceri, în contextul în care nu a existat o consultare reală cu companiile din România şi nici nu a fost realizat un studiu de impact corespunzător, se arată într-un comunicat al Camerei de Comerţ şi Industrie a României.

Modificarea netransparentă a fiscalităţii va conduce la un sistem instabil şi impredictibil, ceea ce va afecta puternic atractivitatea României ca destinaţie investiţională, au continuat reprezentanţii Camerei de Comerţ.

„În contextul în care investiţiile au scăzut îngrijorător, CCIR consideră esenţială asigurarea unui cadru normativ stabil, care să stimuleze atragerea de investitori în economia naţională. Investiţiile pot contribui în mod semnificativ la îmbunătăţirea rezultatelor în domenii precum digitalizarea, inovarea sau cel al energiei, sectoare fundamentale pentru competitivitatea României pe plan global”, se mai arată în comunicat.

„Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) îşi exprimă preocuparea cu privire la măsurile fiscale anunţate recent în noul Program de Guvernare 2017-2020. Modificările legislative propuse în domeniul fiscal reprezintă o reorientare majoră, fapt care creează îngrijorări cu privire la capacitatea comunităţii de afaceri de a se adapta noii paradigme fiscale. Remarcăm absenţa unei consultări reale a companiilor din România şi, în egală măsură, lipsa unui studiu de impact corespunzător”, spun reprezentanţii CCIR.

Noul Program de Guvernare modifică semnificativ politicile fiscale, dar şi creşte presiunea asupra mediului de afaceri, au adaugat reprezentanţii Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România.

În ceea ce priveşte înlocuirea impozitului pe profit cu impozitul pe cifra de afaceri, de la 1 ianuarie 2018, care va avea 2 sau 3 trepte de impozitare, aceasta va genera, potrivit CNIPMMR, dificultăţi majore pentru întreprinderile noi şi pentru cele care investesc, blocând înfiinţarea şi dezvoltarea societăţilor comerciale.

„De asemenea, aplicarea unei cote diferenţiale de impozit pe cifra de afaceri, ce se va regăsi în preţurile produsului final poate crea discrepanţe concurenţiale importante, comparativ cu celelalte state membre ale U.E., afectând direct volumul exporturilor. În plus, România riscă şi declanşarea procedurii de infrigement în cazul instituirii impozitului procentual pe cifra de afaceri, raportat la dispoziţiile Directivei 77/388/CEE „, se menţionează într-un comunicat al Consiliului, remis azi.

Totodată, potrivit întreprinzătorilor, impozitul pe venitul global (care înlocuieşte impozitul pe gospodărie din anteriorul Program de Guvernare) şi declaraţiile de patrimoniu vor reprezenta o sarcină administrativă suplimentară imensă pentru contribuabili, dar şi o creştere semnificativă a cheltuielilor birocratice şi administrative publice, în condiţiile în care, nu este clarificat impactul asupra bugetului pe care il va avea măsura prin care „veniturile mai mici de 2.000 lei/luna vor fi scutite de impozit” .

„Simplitatea de aplicare a cotei unice a reprezentat unul din motivele de atractivitate a investitorilor în România”, precizează reprezentanţii CNIPMMR.

Aceştia subliniază că modificarea legislaţiei fiscale privind colectarea TVA, programul de guvernare prevăzând că „De la 1 septembrie 2017 vom introduce un mecanism îmbunătăţit de colectare a TVA (split payment) pe modelul utilizat de Italia”, implică modificarea Codului fiscal şi a Codului de procedură fiscală.

De asemenea, noul program prevede, conform CNIPMMR, creşterea fiscalităţii, prin majorarea contribuţiilor pentru salariaţii cu timp parţial de lucru, instituirea taxei de solidaritate pentru romanii cu venituri peste 14.500 de lei şi a taxei suplimentare pe produsele al căror consum au un impact negativ major asupra sănătăţii populaţiei (fără precizarea categoriilor de produse).

Programul mai prevede modificări privind pilonul 2 (privat) de pensii, CAS-ul putându-se plăti „la fondurile proprii de pensii (private), fără a mai exista obligaţia de a se plăti la bugetul asigurărilor sociale de stat”. De asemenea programul mai are in vedere instituirea unui impozit specific suplimentar privind profiturile obţinute din extracţia de resurse naturale şi neprelucrate în România.

„Având în vedere că pe data de 29.06.2017 nu sunt elaborate încă proiectele de acte normative pentru modificarea Codului fiscal şi Codului de procedură fiscală corespunzătoare noilor politici fiscale, nefiind derulate nici consultări cu partenerii sociali, termenele de implementare a măsurilor respective din noul Program de Guvernare (01.09.2017, finalul anului 2017, respectiv 01.01.2018) încalcă principiile fiscalităţii, respectiv asigurarea informării contribuabililor.  Comunicatul subliniază in continuare faptul că principiile stabilităţii legislative şi predictibilităţii sunt foarte importante, investitorii pentru realizarea unei investiţii, luând măsuri vizând veniturile şi cheltuielile pe cel puţin 3 – 5 ani şi luând în calcul toate elementele, inclusiv fiscale.

Conform sursei citate, noul Program de guvernare prevede obiective ambiţioase pentru absorbţia fondurilor europene, dar şi obiective ambiţioase pentru mediul de afaceri care trebuie realizate, printre care menţionează extinderea ariei de acţiune pentru IMM-uri a CEC, înfiinţarea Băncii de Dezvoltare şi Investiţii, simplificarea procedurilor pentru obţinerea garanţiilor date de către fondurile de garantare existente în prezent, alocarea cu prioritate a ajutoarelor de stat în domenii precum turismul, cinematografie, construcţiile, industria agro-alimentară şi agricultura în cuantum de cel puţin 90% din valoarea proiectelor etc.

Totodată, reprezentanţii CNIPMMR consideră că o serie de măsuri necesită prudenţă şi analize de impact economic, fiscal şi bugetar, precum înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii. AGERPRES

Foto credit: Alexskopje | Dreamstime.com