Începutul de săptămână a fost relativ calm, dar, totuși, i-a trezit la realitate pe investitori. Înainte de anunțarea acordului, petrolul s-a apreciat cu aproximativ 8%, dar această secvență pozitivă nu a fost durabilă, materia primă pierzând tot terenul câștigat anterior odată cu prezentarea detaliilor acordului OPEC +.

Pe scurt, înțelegerea prevede reducerea producției de petrol cu 9,7 milioane de barili pe zi în mai și iunie, adică aproximativ 10% din oferta globală, ceea ce reprezintă o valoare record. Apoi, volumul reducerilor va fi treptat temperat până în aprilie 2022.

Oficialii grupării au susținut că măsurile luate ar putea fi și mai ample, vizând reduceri de aproximativ 20 de milioane de barili pe zi. Un astfel de scenariu este de înțeles, dacă avem în vedere că estimările indică o posibilă reducere a cererii cu 30 de milioane de barili pe zi în aprilie.

Printre măsurile suplimentare vizate de către OPEC se numără și speranțele ca state din afara grupului, precum SUA, Canada sau Norvegia, vor adera la reducerile coordonate. Președintele Donald Trump a evitat să abordeze acest subiect, susținând că mecanismele pieței vor ajusta producția americană.

În acest sens, trebuie să menționăm estimările prezentate de Secretarul de Energie american, Dan Brouillette, care a susținut că, până la sfârșitul anului, producția americană se va reduce cu 2 – 3 milioane de barili pe zi.

Totuși, reducerile ar putea să nu aibă efectul scontat pe termen scurt întrucât nu se ridică la volumele necesare pentru a evita o creștere masivă a stocurilor de petrol în al doilea trimestru. Blocajele celor mai importante economii și temerile legate de o recesiune vor continua să pune presiune descendentă asupra cererii de combustibil.

Decizia de a închide sectoarelor neesențiale ale economiei este una inedită, iar efectele negative resimțite sunt accentuate de valul de îndatorare din ultimul deceniu.

Ratele de incapacitate de plată ale împrumuturilor și obligațiunilor corporative din SUA sunt prognozate să depășească 10%. Conform Moody’s, numărul companiilor al căror rating de credit a scăzut la B3 sau mai jos, adică aproape de statutul de junk, a depășit pragul de 300, depășind maximul atins în timpul crizei financiare.

În acest context, pe termen scurt am putea asista la o ușoară tendință de stabilizare a cotației WTI în jurul pragului de 23 de dolari per baril. Până când măsurile de combatere ale epidemiei nu vor fi relaxate, perspectivele pentru prețul petrolului rămân în continuare pesimiste și nu putem exclude o corecție către nivelul de 20 de dolari per baril, care a fost vizitat la sfârșitul lunii martie.

Odată cu redeschiderea economiilor, optimismul ar putea reveni treptat în piețe, iar redresarea cererii ar putea impulsiona prețul. Principalul obiectiv pentru cumpărători pe termen mediu se află la 28,50 dolari per baril, prag ce a întrerupt toate încercările recente de redresare din partea cumpărătorilor.

Sistemul bancar: JPMorgan raportează o creștere majoră a provizioanelor pentru pierderile de credit

JPMorgan (JPM.US) a fost prima bancă importantă din SUA care a raportat câștigurile pentru Q1 2020. Compania a raportat un EPS de 0,78 dolari față de 2,65 USD în primul trimestru al anului 2019 (-70,5% YoY). Provizioanele pentru pierderile de credit au crescut la 8,29 miliarde USD (+ 339% YoY).

Pe de altă parte, veniturile din tranzacțiile cu obligatiuni și acțiuni au depășit așteptările și au ajuns la 4,99, respectiv 2,24 miliarde USD. De asemenea, banca a subliniat că deține un nivel bun de lichiditate, sugerând că s-ar putea confrunta cu mai multe probleme în următoarele trimestre.

[ajax_load_more]