În şedinţa din 6 noiembrie 2018 Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50% pe an, precum si menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,50% pe an şi a ratei dobânzii aferente facilității de creditare la 3,50% pe an.

Totodată, in Raportul privind evolutia inflatiei, prognoza BNR arata faptul ca rata anuală a inflației IPC va atinge 3,5% la sfârșitul anului 2018, 2,9% la finele anului 2019 și 3,1% in trimestrul III din 2020.

„Dacă am putea greşi, este acolo unde ar putea greşi şi alţii, unul dintre aceste puncte fiind preţul ţiţeiului. Vedeţi cum a evoluat el şi cum erau prognozele internaţionale. În 2015 nu se gândea nimeni că până în 2017 o să depăşească 50 de dolari pe baril. Dacă se va duce spre 80, datele noastre se schimbă, întrucât transmiterea preţului internaţional al ţiţeiului asupra preţului intern al benzinei şi motorinei la pompă este extrem de rapidă în România, se face aproape automat,” a declarat Guveratorul BNR, Mugur Isărescu.

După ce a atins maximul ultimilor cinci ani în trimestrul II 2018, rata anuală a inflației și-a întrerupt traiectoria ascendentă, coborând la 5% în septembrie, valoare ce a depășit totusi cu 0,15 pp prognoza din Raportul BNR asupra inflației din luna august.

Factorii care au influentat (în sensul creșterii ratei anuale a inflației din trimestrul III 2018) au fost prețurile legumelor, afectate de condiții climaterice, respectiv cel al gazelor naturale, sub impactul cotațiilor din piața concurențială internă. În același timp, rata medie anuală a inflației IPC a continuat să se majoreze până la 4,5% în luna septembrie, avansul consemnat față de luna iunie fiind de 0,9 puncte procentuale.

Prognoza de scadere a ratei inflatiei pana la finalul anului si anul viitor, se bazeaza pe temperarea semnificativă a creșterii economice pana la final de 2018, urmată de o ușoară accelerare în cursul anului viitor.

„Comparativ cu anul 2017, profilul prognozat al dinamicii PIB reflectă tracțiunea de mai mică amploare din partea cererii interne, pe seama anticipării decelerării dinamicii consumului, afectat de atenuarea semnificativă a creșterii venitului disponibil real. În același timp, aportul formării brute de capital fix la creșterea economică este preconizat a se deteriora, componenta fiind marcată de contracțiile trimestriale înregistrate în prima jumătate a anului curent, cu perspective de ameliorare pe parcursul următorilor ani, dependente inclusiv de ritmul atragerii de fonduri europene alocate acestei categorii de cheltuieli și, implicit, de evoluția investițiilor derulate din fonduri publice,” se mai arata in raportul BNR.

[ajax_load_more]