Viitorul economic al UE, depinde de politica monetara a BCE, factorii de decizie din Europa aşteptand ca oficialii Băncii Centrale Europene să reducă stimulentele introduse după criza financiară globală iar joi vor urmări cu atenţie orice noi semnale de la preşedintele BCE, Mario Draghi, care luna trecută a avertizat că se apropie momentul unei înăspriri a politicii monetare europene, informează Bloomberg.

Banca Central Europeana a redus incepand cu 2015 dobânda de politică monetară la cel mai mic nivel din istorie şi a început să inunde piaţa cu lichidităţi, achiziţionând în fiecare lună obligaţiuni publice şi private în valoare de mai multe zeci de miliarde de euro. Aceasta a susţinut creşterea economică în zona euro şi a evitat spectrul deflaţiei. În prezent, însă, BCE pregăteşte momentul în care va schimba direcţia politicii sale monetare.

„Băncile centrale aşteaptă să vadă cum Draghi îşi va schimba politica. Vor lăsa Frankfurtul să ia decizii după care vor răspunde”, a declarat Janwillem Acket, economist şef la Julius Baer în Zurich.

Pentru băncile centrale mai mici această abordare expectativă înseamnă două lucruri: când dobânzile ating un nivel foarte scăzut, monedele devin principalul instrument pentru controlul inflaţiei şi intră în atenţie aşa-numitul diferenţial de dobândă, iar pe de altă parte integrarea economică a Europei se adânceşte.

Oficialii din Scandinavia şi Europa de Est se luptă cu o inflaţie scăzută chiar dacă economiile lor sunt foarte diferite. În România, creşterea economică este de peste 5% iar inflaţia este mai mică de un procent în timp ce Suedia nu a mai atins ţinta de inflaţie de 2% în ultimii cinci ani.

Când vine vorba de economiile în curs de dezvoltare din Europa de Est există unele diferenţe. Cehia are cea mai mică dobândă de politică monetară, cuprinsă între zero şi 0,05%, şi ar putea chiar să o ia înaintea BCE cu înăsprirea politicii monetare în condiţiile în care inflaţia a trecut de ţinta de 2% avută în vedere de Banca Centrală.

„Ne aşteptăm ca Banca Naţională a Cehiei să fie prima care majorează dobânda de bază în luna septembrie, imediat după ce BCE va anunţa o reducere a achiziţiilor de active în 2018”, a declarat economistul UniCredit, Dan Bucsa.

În schimb, România se teme să majoreze dobânda de politică monetară, fixată în prezent la 1,75%, pe fondul îngrijorărilor privind intrările de fonduri speculative de peste hotare. La rândul său, guvernatorul Băncii Naţionale a Poloniei, Adam Glapinski a declarat că dobânda de bază ar putea rămâne la 1,5% până la finele lui 2018 şi chiar mai mult în condiţiile în care inflaţia este cu un punct procentual sub ţintă.

BCE încearcă să îşi normalizeze politica monetară fără a brusca însă pieţele financiare, ceea ce impune „un act de echilibristică care va solicita toate calităţile de acrobat verbal ale lui Draghi”, a concluzionat economistul ING, Carsten Brzeski. AGERPRES

Foto credit: Butenbremer1965 | Dreamstime