Rentabilitatea investiției (Return on Investment - ROI): Rentabilitatea investiției este un indicator de performanță utilizat pentru măsurarea eficienței unei investiții sau pentru a compara eficienta mai multor investiții diferite. Indicatorul se calculeaza ca raport intre profitul net (venituri totale - costurile totale) si costurile totale ale investiției. ROI măsoară valoarea rentabilității unei investiții în raport cu costul sau și poate fi considerat un reper foarte important atunci cand o companie sau o persoana decide sa investeasca o suma de bani in diverse proiecte. Rentabilitatea investiției are de obicei o corelație directa cu riscul, in cele mai multe cazuri un risc mai mare poate insemna si o rentabilitate mai buna. Desi este unul dintre principalii indicatori de evaluare a proiectelor de investiții, acesta trebuie calculat complementar cu ceilalti indicatori de rentabilitate (a capitalului, a activelor, etc) si comparat cu o investiție ce nu presupune niciun risc (de exemplu un depozit bancar). Dacă cele două procente sunt relativ apropiate, investiția (care presupune in risc oarecare) nu se justifică si este indicat urmărirea unei alte oportunitați mai profitabile.

Indice STOXX 600: STOXX Europe 600, denumit și STOXX 600, SXXP, este un indice bursier al acțiunilor europene proiectat de STOXX Ltd. Acest indice are un număr fix de 600 de emitenți si este format din companii mici, medii si mari din 17 țări europene, acoperind aproximativ 90 % din capitalizarea bursieră a pieței de capital din Europa (nu se limitează la zona euro). Țările care alcătuiesc indicele sunt Franța, Germania și Elveția (fiecare reprezentând aproximativ 15% din indice), precum și Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda (cuprinzând aproximativ 27% din indice), Irlanda, Italia, Luxemburg, Țările de Jos, Norvegia, Polonia, Portugalia, Spania și Suedia. STOXX Europa 600 a fost introdus în 1998, compoziția sa fiind revizuită de patru ori pe an, în martie, iunie, septembrie și decembrie. Indicele este disponibil în mai multe variante valutare (AUD, CAD, CHF, EUR, GBP, JPY, USD). Indicele este licențiat instituțiilor financiare pentru a servi ca bază pentru o gamă largă de produse de investiții derivate, cum ar fi fonduri tranzacționate la bursă (ETF), contracte futures, opțiunile și alte produse structurate la nivel mondial.

Economie de scară: Economiile de scară reprezintă avantajul de cost care apare odata cu creșterea producției unui produs. Economiile de scară apar datorită relației inverse dintre cantitatea produsă și costurile fixe per unitate. Adică cu cât este mai mare cantitatea unui bun produs, cu atât este mai mic costul fix per unitate, deoarece aceste costuri sunt împărțite pe un număr mai mare de bunuri. Economiile de scară pot, de asemenea, să reducă costurile variabile pe unitate datorită eficienței operaționale și sinergiilor. Economiile de scară pot fi clasificate în două tipuri principale: Interne - care decurg din interiorul companiei si externe - care rezultă din factori străini, cum ar fi dimensiunea industriei.

FinTech (Tehnologie financiară): FinTech, cunoscută astăzi sub denumirea de "tehnologie financiară", descrie o afacere care își propune să furnizeze servicii financiare prin utilizarea de software și tehnologii moderne. Astăzi, companiile FinTech concurează direct cu băncile si alte instituții în majoritatea domeniilor din sectorul financiar pentru a vinde servicii și soluții clienților. Datorită in special motivelor de reglementare, băncile continuă să lupte pentru a ține pasul cu lansările FinTech în ceea ce privește viteza de inovare. Fie ca este vorba de un transfer de bani, acordarea creditelor, tehnologii de plati sau monede virtuale, retail banking sau investiții, companiile FinTech folosesc tehnologii ce furnizeaza soluții cu costuri reduse si au realizat deja că serviciile financiare de orice fel trebuie să se integreze în viața clienților de astăzi pentru a rămâne relevanți într-o lume care devine din ce în ce mai digitalizată. Inovația tehnologică a prezentat deja aplicații privind tranzactionarea de acțiuni fara comision (Robinhood app), imprumuturi peer-to-peer (Lending Club), servicii de telefonie mobilă, tranzacții mobile pe bursele de mărfuri, portofele digitale (cum ar fi sistemul de portofel mobil Google), sau site-uri de consiliere financiară.

Volatilitate: In accepțiunea pieței de capital, volatilitatea reprezinta o măsură statistică a dispersiei randamentelor pentru un anumit indice, activ sau acțiune în comparație cu o valoare medie. Volatilitatea poate fi măsurată fie prin utilizarea deviației standard, fie prin variația dintre randamentele aceluiași indice. În mod obișnuit, cu cât este mai mare volatilitatea, cu atât este mai riscant acel titlu de valoare. Cu alte cuvinte, volatilitatea se referă la cât de mare este  incertitudinea sau riscul în ceea ce privește dimensiunea modificărilor valorii unui titlu. O volatilitate mai mare înseamnă că prețul activului se poate schimba în mod rapid pe o perioadă scurtă de timp în ambele direcții. O volatilitate mai scăzută înseamnă că valoarea nu fluctuează în mod dramatic, ci mai degraba se schimbă într-un ritm constant pe o perioadă de timp. Măsura volatilității relative a unui anumit titlu pe piață este dat de indicele beta. Acesta aproximează volatilitatea generală a randamentelor unei valori mobiliare față de randamentul unui indicator de referință relevant. Riscul este un aspect important în gestionarea eficientă a unui portofoliu de investiții deoarece determină variația rentabilității unui titlu sau a unui portofoliu și oferă investitorilor un model matematic pentru decizii financiare fundamentate.