Robotic process automation - RPA: Robotizarea proceselor (engleza: Robotic process automation sau RPA) constă in implementare unei tehnologii care permite angajaților unei companii să transforme si să configureze programe informatice sau chiar un "robot" pentru captarea și interpretarea aplicațiilor existente în vederea procesării unei tranzacții, a manipularii datelor sau declanșarea unor decizii și comunicarea cu alte sisteme digitale. Orice companie care folosește forța de muncă pe scară largă unde oamenii efectuează diferite funcții de procesare repetitive, cu volum mare, își va spori capacitatea și va putea face economii de bani și timp integrand un software de automatizare a proceselor. La fel cum roboții industriali au transformat industria prelucrătoare, creând o producție ridicată și îmbunătățind calitatea, "roboții" RPA pot revoluționa modul în care gândim și gestionăm procesele de afaceri, procesele de suport IT, procesele operationale, infrastructura de la distanță și munca de back-office. RPA oferă îmbunătățiri dramatice în ceea ce privește precizia și durata ciclului și creșterea productivității în procesarea tranzacțiilor, înlocuind resursa umana de la sarcini recurente și repetitive. Tehnologia RPA poate fi aplicată într-o gamă largă de industrii, cu precădere in cele primare, constructoare de mașini, dar și in industrii mai sensibile la schimbare cum ar fi cea financiară.

Open banking: În octombrie 2015, Parlamentul European a adoptat o directivă revizuită privind serviciile de plată, cunoscută sub numele de (PSD2). Astfel, noile norme incluse, vizează promovarea dezvoltării și utilizării plăților mobile prin intermediul serviciilor bancare deschise, de tip "open banking". Totodată, la un an distanță, in 2016, Autoritatea pentru Concurență și Piețe din Regatul Unit (CMA) a emis o hotărâre care impunea celor mai mari 9 bănci din Marea Britanie să permită companiilor de tip Start-up licențiate, acces direct la datele bancare ale clientilor lor, până la nivelul tranzacțiilor de cont (plăți&incasări). Astfel a aparut sintagma "open banking" care este un termen de servicii financiare, parte a tehnologiei financiare care se referă la utilizarea API-urilor ( application programming interface ) care permit dezvoltatorilor terți să construiască servicii aditionale sau aplicatii care vin în sprijinul băncilor sau care devin concurentul acestora. Open Banking oferă astfel o mai mare transparență financiară pentru deținătorii de cont, variind de la date deschise (disponibile deja ca si informatie publică) la date private. Open Banking, ca și concept, face parte din suita de concepte precum Inovare Deschisa, Open Data, GDPR (Global Data Protection Regulation - regulamentul de protectie a datelor personale), ce ilustreaza schimbarea de paradigmă in ceea ce priveste deținătorii si "proprietarii" de date.

Coeficientul Gini: Indicele Gini sau coeficientul Gini este o măsură a dispersiei statistice folosită pentru a reprezenta distribuția veniturilor populației dintr-o țară, fiind dezvoltat de statisticianul italian Corrado Gini în 1912. Indicele este adesea folosit ca un indicator al inegalității economice, prin măsurarea distribuției veniturilor sau, mai puțin frecvent, a distributiei averilor între membrii unei populații. Coeficientul variază de la 0 (sau 0%) la 1 (sau 100%), cu cifra 0 fiind reprezentata egalitatea perfectă și 1 reprezentând inegalitatea perfectă. Valorile de peste 1 sunt posibile teoretic din cauza venitului sau a averii negative.   Astfel, o țară în care fiecare rezident are același venit ar avea un coeficient Gini egal cu 0, pe când o țară în care un rezident câștigă toate veniturile, în timp ce toți ceilalți nu ar câștiga nimic, ar avea un coeficient Gini egal cu 1. Conform datelor publicate de Eurostat, in Romania indicele Gini are o valoare previzionată pentru anul 2017 de 35,1, față de o medie aproximativa de 30 la nivelul celor 28 de state ale Uniunii Europene.

Obligațiune răscumpărabilă: O obligațiune răscumpărabilă (engleză callable bond) este o obligațiune care poate fi răscumpărată de emitent înainte de maturitatea înscrisă in prospectul de emisiune. Acest lucru poate aparea în cazul în care ratele dobânzilor din piață au scăzut de la data emiterii obligațiunii, compania emitenă avand astfel posibilitatea să-și refinanțeze această datorie la o rata a dobânzii mai mică. În acest caz, compania "răscumpără" obligațiunile actuale și le reemite la o rată a dobânzii mai mică. O obligațiune rascumpărabilă este un instrument de datorie în care emitentul își rezervă dreptul de a restitui doar principalul și de a opri plata cuponului înainte de scadența obligațiunii. De exemplu, o obligațiune care are scadență în 2025 poate fi răscumpărată în 2020, în mod obișnuit, la o valoare ușor mai mare decât valoarea nominală; cu cât este răscumpărată mai devreme, cu atât este mai mare valoarea sa. De exemplu, o obligațiune răscumpărabilă la un preț de 102 aduce investitorului 1.020 lei pentru fiecare 1.000 de lei în valoare nominală, însă stipulează că prețul scade la 101 după un an. De obicei, obligatiunile răscumpărabile plătesc investitorilor dobânzi mai mari datorită flexibilității pe care acestea le comportă, acestia fiind însă expuși la riscul de reinvestire la o dobândă mai mică.

FED: FED sau Federal Reserve (Sistemul de Rezerva Federală) reprezintă Banca Centrală Americană, institutie ce are ca principal obiectiv promovarea și funcționarea eficientă a economiei Statelor Unite ale Americii. Aceasta a fost creată de Congres în anul 1913 pentru a contribui la promovarea si menținerea stabilitatii financiare. FED include Consiliul guvernatorilor din Washington D.C. care are șapte membri, inclusiv Președintele și Vicepreședintele. Toți membrii consiliului sunt numiti in functie de Președintele SUA și confirmati de Senatul Statelor Unite. FED include de asemenea 12 bănci regionale de rezervă federală situate în orașe din întreaga țară. Băncile regionale servesc ca subsidiare de operare ale Băncii Centrale și colectează informații din teritoriu pentru a ajuta FED să monitorizeze economia și să obțină datele necesare pentru dezvoltarea și punerea în aplicare a politicii monetare din S.U.A. FED îndeplinește cinci funcții importante: gestionarea si implementarea politicii monetare, mentinerea stabilitații financiare a sistemului bancar, supervizarea si reglementarea institutiilor financiare, promovarea siguranței și eficienței sistemului de plăți și de decontare precum si protectia consumatorilor de servicii financiare. La randul lor, cele 12 subsidiare supraveghează bancile comerciale din propria jurisdicție, oferă imprumuturi pentru asigurarea lichidității sistemului financiar, asigură servicii financiare servind ca bancă pentru Trezoreria SUA si supraveghează respectarea legilor privind protecția consumatorilor și a politicilor de creditare echitabilă.