Capex: Capex (engl: Capital Expenditure) sunt cheltuielile de capital pe care o companie le face in vederea investitiei in achizitionarea sau modernizarea activelor fixe, cum ar fi cladirile, fabricile sau echipamentele, care participa la mai multe cicluri de productie. Din punct de vedere contabil, cheltuielile de capital se reflecta in bilant pe intreaga durata de viata a respectivului activ (mijloc fix), perioadă in care se amortizează. Cheltuielile de capital sunt preponderente in industrii ce necesita o infrastructură specifică pentru desfasurarea activitatii, cum ar fi industria metalurgica, constructoare de masini, petroliera, extractiva si altele. Spre deosebire de Capex, Opex (engl: operating expenses) reprezinta cheltuielile operationale si se refera la acele cheltuieli efectuate pe termen scurt, de pana intr-un an, necesare derularii activitatii curente (cheltuieli cu utilitatile, administrative) fiind deductibile in acelasi an in care s-au facut.

Criptocurrency: Criptocurrency (sau moneda crypto) este un activ digital conceput să funcționeze ca un mijloc de schimb care utilizează criptografia (criptografia reprezintă o ramură a matematicii care se ocupă cu securizarea informației precum și cu autentificarea și restricționarea accesului într-un sistem informatic) pentru a-și asigura tranzacțiile, pentru a controla crearea de unități suplimentare și pentru a verifica transferul de active (monede virtuale). Cripto monedele sunt clasificate ca fiind o subcategorie de monede digitale (alternative sau virtuale). Cripto monedele sunt emise printr-un sistem descentralizat, spre deosebire de sistemul monetar clasic si electronic, care sunt controlate de o bancă centrală. Controlul descentralizat al fiecărei cripto monede funcționează prin intermediul unei retele de blocuri sau blockchain, care este o bază de date a tranzacțiilor publice si funcționează ca un registru distribuit catre toti participanții retelei. Bitcoin, creată în 2009, a fost prima cripto monedă descentralizată. De atunci, au fost create numeroase alte cripto monede, precum Ripple, Litcoin, Ethereum si altele.

Stablecoin: Un stablecoin (monedă stabilă) este un tip de criptomonedă conceput pentru a-și menține un preț de piață relativ stabil. Recent, acest tip de monede digitale a crescut în popularitate, acum fiind numeroase proiecte stablecoin. Deși mecanismele de functionare exacte variază de la o monedă la alta, monedele stabile trebuie să fie oarecum rezistente la volatilitatea pieței, fără a experimenta modificări semnificative ale prețurilor. De cele mai multe ori monede stabile au valorile fixate de prețul unui alt activ, fiind practic legate de evoluția acestuia. În timp ce majoritatea dintre ele sunt legate de dolarul american, există alte stablecoins legate de prețul altor criptomonede, sau chiar de mărfuri, cum ar fi argintul sau aurul. Fiind legate de activele din lumea reală, aceste monede nu întâmpină niveluri ridicate de volatilitate, de altfel foarte frecvente pe piețele criptomonedelor. Modelul de funcționare al acestor monede este relativ simplu. Companiile care detin si emit stablecoins ar trebui să dețină de fapt activele la care moneda lor este legată. Ca atare, acestea emit noi unități în funcție de valoarea deținerilor lor. Acest model este baza celor mai stabile monede. Printre exemple proeminente se numără USD Coin (USDC), Paxos (PAX) și TrueUSD (TUSD), unde fiecare token (monedă virtuală) este susținut de un raport de 1: 1 din banii deținuți în conturile bancare ale companiilor emitente. Așadar, aceste companii emit noi unități stablecoin doar atunci când primesc valoarea echivalentă în monedă fiat. Unele stablecoins sunt legate de alte criptomonede în loc de bani fiat sau mărfuri, acestea fiind adesea denumite monede cripto-colateralizate. Moneda Libra, susținută de rețeaua de socializare Facebook împreună cu alte companii din domeniul plaților online poate fi considerată stablecoin, avand în vedere faptul că va fi colateralizată cu active clasice precum depozitele bancare sau obligațiunile emise de companiile care formează rețeaua.

Deficit comercial: Deficitul comercial reprezintă soldul negativ al balanței comerciale in care importurile unei țări depășesc exporturile sale, cu alte cuvinte, banii care ies din economia tării in schimbul unor bunuri sau servicii achizitionate din extern. Deficitul comercial, cunoscut ca si deficit de cont curent, apare de obicei atunci când o țară nu produce suficiente bunuri pentru cetațenii săi, sau, consumatorii au suficiente venituri si o putere de cumparare in crestere. Atunci când producția internă este scăzută, mărfurile importate din alte tari cresc. In teoria economică, deficitul comercial nu este neapărat o situație negativă, deoarece se corectează de cele mai multe ori în timp. Deficitul comercial rezultat din cresterea importurilor pentru retehnologizare si know-how are efecte pozitive pe termen lung spre deosebire importurile destinate consumului. O economie in creștere rapidă va atrage mai multe importuri, pe măsură ce se va dezvolta, dar va contribui totodată si la deprecierea monedei locale datorita presiunilor asupra ratei de schimb valutar.

VaR - Value at Risk: VaR sau valoarea la risc este un indicator statistic folosit cu precadere in industria fondurilor de investitii, cu ajutorul caruia se poate calcula pierderea maximă pe care o poate inregistra valoarea unei unitatii de fond (VUAN) intr-un interval de timp si cu o anumită probabilitate, in condiții normale de piață. Pornind de la practica internatională acest indicator este calculat pe un orizont de timp de 1 an cu probabilitatea de 95%. Cu ajutorul indicatorului VaR se poate determina atat posibilitatea de aparitie a pierderii, precum și probabilitatea apariției acesteia. Spre exemplu, daca un fond de investitii are un indicator VaR de 10%, acest lucru inseamna ca la o investitie de 100 RON in fondul respectiv exista o probabilitate de 95% ca pierderea pe care o investitorul o poate inregistra intr-un an sa nu depaseasca 10 RON, altfel spus să rămână cu cel putin 90 RON din cei 100 RON investiți inițial. Daca fondul ar avea un VaR de 25%, atunci exista o probabilitate de 95% ca pierderea maxima pe care o investitorul o poate inregistra intr-un an să nu depășească 25 RON, altfel spus să rămână cu cel putin 75 RON din cei 100 RON investiti initial (Sursa aaf.ro).