Flux de numerar (cash flow): Cash-flow-ul sau fluxul de trezorerie/de numerar reprezintă diferența dintre intrările și ieșirile de numerar efectuate de o companie pe parcursul unui exercițiu financiar. Intrările sunt date de încasările companiei provenind de la clienți, debitori, investitori, din vânzarea unor imobilizări corporale sau din încasarea unor împrumuturi primite pe termen lung. Ieșirile sunt banii care se plătesc pentru salarii, chirii, materii prime, servicii, creditorilor sau acționarilor. Fluxul de numerar pozitiv indică faptul că activele lichide ale unei companii sunt în creștere, permițându-i să își plateasca datoriile, să investeasca în continuare in afacere, să restituie banii acționarilor, etc. Fluxul de numerar negativ indică faptul că activele lichide ale unei companii sunt in scadere. Fluxul de numerar este folosit pentru a evalua calitatea veniturilor unei companii, ceea ce poate indica dacă societatea este solvabilă sau nu.

Randamentul dividendului: Randamentul dividendului (engl Dividend yield ) este un indicator financiar ce face parte din analiza fundamentala si reflectă cât de atractiv este dividendul oferit de o companie în raport cu prețul acțiunilor sale. Randamentul este exprimat ca procent si poate fi calculat impărtind dividendul actiunii la pretul sau (vezi exemplu). Indicatorul este foarte important atunci cand o persoana decide să investească pe piata de capital, intrucat poate alege intre două tipuri de actiuni: de portofoliu, care se bazeaza in primul rand pe cresterea pretului si cele platitoare de dividende. In absenta cresterii pretului per actiune, randamentul dividendului poate fi intrepretat ca si randament al investitiei. O companie care plăteste dividende mari acționarilor, poate fi catalogată ca subevaluată în prezent sau că încearcă să atragă investitori. Pe de altă parte, dacă o companie nu plateste deloc dividende, poate indica faptul că este supraevaluată sau că societatea încearcă să-și crească capitalul propriu prin incorporarea profiturilor. Totusi, companiile din domeniul utilitatilor si bancile au adesea un randament al dividendului atractiv, concomitent cu cresterea pretului actiunilor.

Indice PMI: Indicele PMI sau Purchasing Managers' Index este un indicator ce reflectă sănătatea economică din sectoarele de producție și servicii si totodată increderea managerilor care lucrează in departamentele de aprovizionare ale companiilor. Scopul utilizării indicelui PMI este de a oferi informații despre condițiile actuale si viitoare de afaceri factorilor de decizie, analiștilor și managerilor care se ocupa de input-ul factorilor de productie. Indicele este realizat lunar de Institutul de Management al Aprovizionării (ISM) și se bazează pe un sondaj trimis directorilor executivi de la peste 400 de companii la nivel mondial. Indicele analizează cinci domenii majore de studiu: comenzile noi, nivelul inventarului actual, nivelul producției, livrările de la furnizori și evoluția locurilor de muncă, fiecare zonă avand o pondere egală in calculul final. Sondajul cuprinde întrebări privind condițiile de afaceri și orice schimbări au loc, indiferent dacă se îmbunătățesc sau se deteriorează. Indicele poate lua valori de la 0 la 100, o valoare de peste 50 reprezentand o expansiune comparativ cu luna precedentă, in timp ce una sub 50 reprezintă o contracție, iar una egală cu 50 indică o stagnare a conditiilor. Cu cat valoarea depășește 50 de puncte, cu atat amplitudinea schimbărilor este mai mare. Datele pe care indicele le furnizează sunt foarte importante pentru factorii de decizie din companii. Un producător de automobile, de exemplu, ia decizii de producție pe baza noilor comenzi pe care le așteaptă de la clienți în lunile viitoare. Aceste comenzi noi determină deciziile de aprovizionare cu privire la componentele și materiile prime, soldurile existente ale inventarului conducand, de asemenea, la nivelul de producție pe care producătorul trebuie să-l indeplinească pentru a satisface noile comenzi.

Indice bursier (stock market index): Un indice bursier este un indicator statistic care reflecta evolutia in timp a preturilor unui grup de actiuni ce intra in componența acestuia. Introducerea indicilor bursieri derivă din necesitatea urmăririi evoluţiei în ansamblu a pieţei respective. Creşterea in valoare a unui indice bursier reflectă faptul că cererea de valori mobiliare, este superioară ofertei, acest lucru indicând o activitate pozitivă a societăţilor cotate la bursă. Acest lucru este realizat prin acordarea fiecarui titlu a unei ponderi in indice, proportionale cu capitalizarea sa totala, sau cu capitalizarea free-float-ului. Cel mai important indice este cel format din actiunile celor mai tranzactionate companii. In Romania, BET (Bucharest Exchange Trading) este indicele principal al Bursei de Valori Bucuresti și reflectă evoluția celor mai tranzacționate 15 companii de pe Piața Reglementată a BVB, exclusiv societățile de investiții financiare (SIF-uri). Este un indice de preț ponderat cu capitalizarea free floatului, ponderea maximă a unui simbol fiind de 20%, criteriul principal de selecție al societăților în indice fiind lichiditatea. Alti indici bursieri din Romania sunt: BET-TR (cuprinde evolutia preturilor companiilor cat si dividendele acordate), BET-FI (este indicele celor cinci SIF-uri si Fondul Proprietatea), BET-XT, BET-NG (este indicele companiilor din domeniul energetic), BET-BK (este un indice ponderat cu capitalizarea free-float-ului celor mai lichide societati listate pe piata reglementata a BVB), BET Plus si ROTX. In strainatate, cei mai importanti indici sunt: DOW Jones, S&P 500, FTSE, DAX, Nikkei, CAC, s.a.

Bani Fiat: Banii Fiat reprezintă moneda unei tari pe care propriul guvern a declarat-o ca fiind mijloc legal de plată, dar care nu are acoperire conferită de un bun fizic sau de altă natură. Cu alte cuvinte, valoarea banilor FIAT derivă din relația dintre cerere și ofertă, mai degrabă decât din valoarea materialului din care sunt facuti. Banii FIAT (traducerea aproximativă din limba latina: să fie facut) au fost introdusi prima dată ca o alternativă la monedele care aveau o acoperire in aur sau argint si au in prezent valoare de schimb numai pentru că un guvern sau bancă centrală le menține acea valoare. In ziua de astazi, majoritatea tarilor au in circulatie bani fiat, intregul sistem financiar global fiind cladit pe increderea pe care oamenii o au in bani, decat pe valoarea lor intrinseca si sunt folositi ca mijloc de plata pentru achizitia marfurilor sau serviciilor. Pe langa avantajul usurintei in folosire, banii fiat sunt supusi in permanență erodarii in valoare datorită inflatiei. Desi reprezinta un mijloc general acceptat de facilitare a schimburilor de mafuri si stocare a valorii, banii fiat si-au aratat de-a lungul timpului limitarile indeosebi datorită usurintei cu care pretul lor (dobânda) variază in intervale scurte de timp, provocand cicluri de crestere sau scadere economică, conducand de cele mai multe ori la supraîndatoarea populatiei sau a țărilor. Având in vedere monopolul pe care un stat, prin intermediul Bancii Centrale, il are asupra masei monetare aflată in circulatie, se poate spune ca are puterea de a gestiona economia in ansamblu prin emisiunea de moneda, controlul lichiditatii si al ratelor dobanzilor la care populatia si firmele se imprumută sau economisesc.