BET
16013.66
0.79%
BET-TR
33223.76
0.79%
BET-FI
58538.7
0.44%
BETPlus
2377.06
0.75%
BET-NG
1148.24
0.43%
BET-XT
1370.99
0.71%
BET-XT-TR
2812.46
0.72%
BET-BK
3005.61
0.6%
ROTX
35738.48
0.99%



Termenul zilei

Lean Six Sigma

Lean este o metodologie care porneşte de la definirea valorii pentru un client, fiind asimilată ca si „ceea ce clientul este dispus să plătească”. Metodologia Lean pune accent deosebit pe eficiență și are drept scop principal eliminarea risipei, îmbunătățirea fluxului de producție si simplificarea activităţilor care adaugă valoare pentru client. De-a lungul istoriei, au existat câteva companii celebre care au aplicat cu succes această metodologie și per total, s-au bucurat de succes: Ford (1913) si Toyota (1930). In anii '90 această metodologie de optimizare a proceselor a devenit foarte populară în întreg mediul de business global. Reducerea pierderilor, fluxul de valoare, flexibilitatea proceselor sunt componentele esenţiale ale organizaţiei Lean, indiferent de domeniul de activitate, fie că este vorba de producţie sau servicii (publice, financiare, educaţionale, de sănătate etc.). Pe de altă parte, Six Sigma este o metodă integrată de îmbunătăţire sistematică a proceselor, prin diminuarea variabilităţii cu ajutorul unor instrumente statistice, dar şi calitative. Se utilizează modelul DMAIC (Definire, Măsurare, Analiză, Îmbunătăţire, Control) pentru a reduce variabilitatea proceselor, prin orientare spre client (pentru a înţelege caracteristicile critice ale produsului sau serviciului oferit) şi prin luarea deciziilor pe baza datelor disponibile şi a faptelor observate. Motorola a fost prima companie care a adoptat metodologia Six Sigma în anii '80. Six Sigma are în vedere creșterea nivelului de calitate și propune optimizare prin eliminarea defectelor din procese și îmbunătățirea performanțelor. Six Sigma se axează pe înțelegerea, cuantificarea, îmbunătățirea și controlul acelor variabile sau cauze care influențează îndeplinirea de către/ produs/ serviciu a așteptărilor clienților. Lean Six Sigma (LSS) înseamnă îmbinarea avantajelor Lean cu avantajele Six Sigma, fiind o abordare integrată de management pentru îmbunătăţirea continuă a proceselor, care utilizează o combinare a metodologiei Lean de reducere a duratei procesului pe baza eliminării pierderilor cu metodologia Six Sigma de reducere a variabilităţii procesului. Metoda se poate aplica oriunde se înregistrează pierderi pe fluxul proceselor cu date de intrare sau de ieşire variabile în timp.

19.02.2024
Capital propriu: Capitalul propriu este definit ca fiind interesul rezidual al acționarilor în activele unei companii, după deducerea tuturor datoriilor sale. Capitalul propriu se constituie din totalitatea fondurilor investite de către actionari la momentul deschiderii afacerii, precum si fondurile reinvestite ulterior sub forma de majorări de capital, alaturi de profiturile reinvestite (atunci cand societatea a avut rezultat pozitiv). Capitalul propriu alături de împrumuturile pe termen lung formeaza capitalurile permanente la dispozitia acționarilor in vederea dezvoltarii activitatii economice. Capitalurile proprii cuprind aporturile de capital, primele de capital, rezervele legale, rezultatul reportat precum si rezultatul exercitiului financiar. In literatura de specialitate, capitalul propriu este asimilat activului net al unei societăți, reprezentand diferența dintre activul si pasivul bilantier. Acesta cuprinde toate bunurile si creantele unei companii raportate la datoriile pe care le are sau suma capitalurilor proprii si a rezultatului financiar net dupa distribuire. Cu alte cuvinte, activul net reprezinta suma pe care actionarii ar primi-o atunci cand s-ar face lichidarea unei firme (suma ramasă din valorificarea activului, dupa ce sunt plătite datoriile).
12.02.2024
Cifră de afaceri: Cifra de afaceri (CA) reprezintă valoarea totală a vânzărilor de bunuri și servicii realizată de o companie într-o anumită perioadă de timp, denumită de cele mai multe ori exercițiu financiar. Aceasta are rolul de ilustra semnificația înregistrărilor care conțin informații financiare, necesare pentru desfășurarea afacerilor curente sau viitoare sau care servesc ca dovadă a tranzacțiilor financiare. De asemenea, CA determină performanța unei afaceri. În mod normal, în calculul cifrei de afaceri nu este luată în considerare Taxa pe Valoare Adaugată (TVA) încasată, dobănzile, reducerile acordate clienților sau veniturile din dividende. Cifra de afaceri este un indicator important care reflectă de fapt nivelul producției livrate și transformate în bani, fiind denumită și venit brut sau încasări totale. În literatura de specialitate, noțiunea de cifră de afaceri poate fi abordată din mai multe puncte de vedere: cifră de afaceri critică (minimă), cifră de afaceri marginală, cifră de afaceri totală, cifră de afaceri medie. Cifra de afaceri critică (minimă) este egală cu suma cheltuielilor fixe și a celor variabile. Aceasta reprezintă acel nivel al încasărilor care acoperă doar cheltuielile fixe și variabile, compania respectivă fiind la un nivel de "break even" sau prag critic în care veniturile acoperă cheltuielile, fără a înregistra profit sau pierdere. Spre deosebire de cifra de afaceri critică, cifra de afaceri totală reflectă un volum mai mare al vânzărilor de bunuri și prestărilor de servicii, decât volumul total al cheltuielilor, pentru a putea obține profit. Valoarea sau mărimea acestui indicator se determină prin cumulul veniturilor provenite din activitatea principală a companiei cu veniturile provenite din activitățile secundare. Cifra de afaceri este un indicator de departajare la nivel economic, cu ajutorul căruia companiile sunt încadrate în microîntreprinderi (CA < 2 mil eur), companii mici și mijlocii (IMM) (CA între 2 mil - 50 mil eur și maxim 250 de salariați), companii mari și corporații (CA > 50 mil eur). Evaluarea cifrei de afaceri poate fi influențată și de elemente precum: politica prețurilor, rata inflației, forța de muncă, cererea și oferta de piață, dar și poziția companiei pe piață.
09.02.2024
Inteligența artificială generativă: Inteligența artificială generativă (IAG) reprezintă o clasă de tehnologii AI care pot crea conținut nou și original, variind de la texte, imagini, muzică, până la coduri de programare, bazându-se pe învățarea automată și pe seturi de date din care învață. Aceasta nu se limitează doar la replicarea sau procesarea informațiilor existente, ci poate produce lucrări inedite, adesea indiscernabile de cele create de oameni. Beneficiile inteligenței artificiale generative sunt vaste și diversificate. În primul rând, IAG poate eficientiza procesul creativ, generând rapid prototipuri sau idei care pot fi rafinate ulterior de către profesioniști. În domeniul editorial sau în jurnalism, poate produce articole sau conținut relevant într-un timp scurt, oferind un punct de plecare valoros pentru creatorii de conținut. În designul grafic și în producția de jocuri video, IAG poate crea imagini, personaje sau peisaje, reducând costurile și timpul necesar dezvoltării. De asemenea, în industria muzicală, poate compune piese originale sau asista artiștii în explorarea de noi stiluri muzicale. În domeniul IT, generarea de cod prin IAG poate ajuta programatorii să scrie cod mai eficient și să identifice soluții la probleme complexe. Pe lângă acestea, inteligența artificială generativă deschide uși pentru inovații în educație, asistență medicală și cercetare, personalizând și adaptând informațiile și soluțiile la nevoile specifice ale utilizatorilor. Prin capacitatea sa de a genera noi idei și soluții, IAG stimulează inovația și creativitatea, oferind noi perspective și abordări în diverse domenii. În concluzie, inteligența artificială generativă reprezintă un pas înainte semnificativ în tehnologie, având potențialul de a transforma modul în care lucrăm, învățăm și ne exprimăm creativitatea, oferind beneficii semnificative în eficiență, inovație și personalizare.
05.02.2024
Guvernanța corporativă: Guvernanța corporativă este un sistem de reguli, practici și procese prin care o companie este condusă și controlată in scopul unei dezvoltari durabile in viitor. Guvernanța corporativă implică, în esență, echilibrarea intereselor tuturor părților interesate dintr-o companie (engl: stakeholders), cum ar fi acționarii, conducerea, clienții, furnizorii, finanțatorii, si comunitatea in care isi desfasoara activitatea. Întrucât guvernanța corporativă oferă, de asemenea, cadrul legal pentru atingerea obiectivelor unei companii, aceasta cuprinde practic orice activitate, de la planuri de acțiune și control intern până la măsurarea performanțelor și remunerarea angajatilor. In cadrul unei companii, Consiliul de administrație este cel mai important organ de supraveghere și control care influențează guvernanța corporativă. Acesta este compus din membri alesi direct de actionari si are sarcina de a lua decizii importante privind politica si strategia de dezvoltare a unei compani, cum ar fi stabilirea obiectivelor, evaluarea performantei conducerii executive, aprobarea bugetelor anuale, raportarea către acționari a performanței companiei si evaluarea stării financiare a organizației. Guvernanta corporativă acoperă o serie de aspecte importante precum conducerea corporativă - Cum sunt aleși și supravegheați directorii și ofițerii de top ai companiei, drepturile și responsabilitățile acționarilor - Protejarea drepturilor acționarilor și facilitarea capacității lor de a influența deciziile companiei, interesele părților interesate - Recunoașterea și luarea în considerare a intereselor altor părți interesate, nu doar a acționarilor, transparența și responsabilitatea - Asigurarea că deciziile și performanța companiei sunt prezentate în mod clar și corect, etica și integritatea corporativă - Promovarea unor standarde înalte de comportament etic în rândul angajaților și conducătorilor.
29.01.2024
Obligațiuni verzi: O obligațiune verde (engleză green bond) este o obligațiune emisă de o companie pentru a fi utilizată in proiecte de investitii sustenabile, cum ar fi cele climatice și de mediu. Aceste obligațiuni sunt în mod tipic garantate cu activele societatii și sunt susținute de bilanțul emitentului, fiind denumite și obligațiuni climatice. Obligațiunile verzi sunt obligațiuni destinate să încurajeze sustenabilitatea și să sprijine proiecte legate de mediul înconjurător sau alte tipuri de proiecte de mediu speciale. Mai precis, obligațiunile verzi finanțează proiecte care vizează eficiența energetică, prevenirea poluării, agricultura durabilă, pescuitul și silvicultura, protecția ecosistemelor acvatice și terestre, transportul nepoluant, gestionarea durabilă a apei și promovarea tehnologiilor ecologice. Obligațiunile verzi vin cu stimulente fiscale pentru emitenti si investitori, cum ar fi scutirea de impozite și credite fiscale, făcându-le o investiție mai atractivă în comparație cu obligațiunile clasice. Începaând cu 2017, emisiunile de obligațiuni verzi au crescut la un nivel record, reprezentând investiții în valoare de peste 150 miliarde de dolari în toată lumea, potrivit unui raport al agenției de rating Moody's.
Pagina 1 din 76