BET
12228.85
-0.63%
BET-TR
23785.4
-0.63%
BET-FI
51152.92
0.87%
BETPlus
1825.78
-0.57%
BET-NG
899.93
-0.65%
BET-XT
1065.63
-0.53%
BET-XT-TR
2059.56
-0.53%
BET-BK
2266.42
-0.27%
ROTX
27474.64
-0.75%


Termenul zilei

Paritatea puterii de cumpărare

In teoria economică, paritatea puterii de cumpărare - PPC (engleza Purchasing power parity sau PPP) reprezintă o metodă care măsoară puterea de cumpărare a unei monede, exprimată într-o altă monedă de circulatie internațională, de regula euro sau dolari. Având in vedere ca preturile bunurilor si serviciilor difera in unele țări față de altele, paritatea puterii de cumparare calculeaza o rata de schimb alternativa intre monedele celor doua tari, comparand un "cos de bunuri", dupa urmatoarea formulă:   Unde: S = rata de schimb valutar dintre valuta 1 si valuta 2, P1 = Valoarea bunurilor in valuta 1 si P2 = Valoarea bunurilor in valuta 2. Rata de schimb a parității puterii de cumpărare este folosita pentru a compara nivelul de trai din țări diferite. La fiecare trei ani, Banca Mondială construiește și emite un raport care compară diferite țări în ceea ce privește PPC exprimata in dolari americani. Atât Fondul Monetar Internațional (FMI) cât și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) utilizează ponderi bazate pe paritatea puterii de cumparare pentru a face previziuni și a recomanda diferite politici economice, aceste acțiuni influențand de multe ori evolutia piețelor financiare pe termen scurt.

04.12.2022
Drept de preferință: In cazul unei companii listate pe piața de capital, dreptul de preferință se referă la privilegiul pe care acționarii existenti il au in momentul in care o societate își majorează capitalul social, protejandu-i astfel împotriva diluării participației in acea companie. Un drept de preferinta ofera posibilitatea cumparatorului acestuia de a subscrie un anumit numar de actiuni in cadrul majorarii capitalului social al unui emitent. Astfel, acţiunile emise pentru majorarea capitalului social vor fi oferite spre subscriere, în primul rând acţionarilor existenţi, proporţional cu numărul acţiunilor pe care le acestia le posedă in cadrul companiei. Exercitarea dreptului de preferință al acționarilor are loc de obicei doar in cadrul societatilor pe actiuni, fiind de altfel o obligatie legală a acesteia. In general, cand se aprobă majorarea capitalului social de catre Adunarea Generala a Actionarilor, se are in vedere in primul rand stabilirea datei de referinţă care servește la identificarea acționarilor care voteaza si care sunt indreptățiți sa-si exercite orice drepturi ce decurg din hotărârile adunarii. Asadar, actionarii care pot subscrie sau primi actiuni noi sunt cei existenți în registrul acționarilor la data de referință stabilită pentru AGA care aproba majorarea de capital social. In cazul companiilor listate, datorită frecvenței cu care se schimbă acționarii si numarul actiunilor deținute, legea nr 297/2004 a introdus o nouă dată, în plus față de data de referință, mai exact data de înregistrare, fiind data calendaristică stabilită de către AGA care servește la identificarea acționarilor care urmează a beneficia de dividende din acea societate.
28.11.2022
Real Estate Investment Trust - REIT: REIT-urile sau trusturile de investiții imobiliare sunt companii care dețin sau finanțează proprietăți imobiliare producătoare de venit, în anumite sectoare de activitate. Aceste companii trebuie să îndeplinească o serie de cerințe pentru a se califica drept REIT, iar majoritatea se tranzacționează pe principalele burse de valori și oferă o serie de beneficii investitorilor. Urmand modelul fondurilor mutuale, societățile REIT oferă investitorilor șansa de a deține proprietăți imobiliare, oferindu-le totodată posibilitatea de a accesa venituri recurente din dividende, ajutand la dezvoltarea si transparentizarea pietei imobiliare. REIT-urile permit oricui să investească în portofolii de active imobiliare în același mod în care investesc în alte industrii - prin achiziționarea de acțiuni individuale ale companiilor sau prin intermediul unui fond mutual sau al unui fond tranzacționat la bursă (ETF). Acționarii unui REIT câștigă o parte din venitul obținut prin investiții imobiliare - fără a trebui să cumpere sau să gestioneze efectiv proprietățile. Majoritatea REIT-urilor operează un model de afaceri simplu și ușor de înțeles: prin închirierea și colectarea chiriilor pe proprietățile imobiliare, compania generează venituri care sunt apoi plătite acționarilor sub formă de dividende. REIT-urile trebuie să plătească cel puțin 90% din venitul lor impozabil acționarilor desi majoritatea plătesc 100%. REIT-urile de toate tipurile dețin în mod colectiv mai mult de 3 trilioane de dolari în active în S.U.A., in timp ce REIT-urile listate pe bursa dețin aproximativ 2 trilioane de dolari în active. În plus, mai mult de 80 de milioane de americani investesc în acțiunile unui REIT prin fondurile lor de pensii și alte fonduri de investiții.
23.11.2022
Enterprise Value: Enterprise Value sau Valoarea întreprinderii - VA este un indicator des intalnit atunci cand se ia in calcul valoarea totală a unei companii, fiind varianta mai cuprinzatoare a indicatorului ce reflectă capitalizarea de piață. Valoarea intreprinderii se calculeaza ca sumă dintre capitalurile proprii și împrumuturi, minus numerarul sau echivalentul de numerar disponibil. În timp ce capitalizarea de piață a unei societăți se calculează prin înmulțirea prețului acțiunilor cu numărul de acțiuni în circulație, indicatorul VA poate fi considerat drept prețul de preluare teoretic atunci cand o companie decide să achizitioneze o altă companie. Totusi, indicatorul diferă semnificativ de capitalizarea de piață în mai multe moduri și majoritatea analiștilor consideră că este o reprezentare mai precisă a valorii unei firme. Astfel, valoarea datoriilor unei companii, de exemplu, ar trebui să fie plătită de către cumpărător în momentul preluării unei întreprinderi, astfel încât indicatorul să ofere o evaluare mai precisă a preluării deoarece include o datorie în calculul valorii acesteia. In timp ce metoda de mai sus este general utilizată, estimarea valorii intreprinderii se mai face fie prin prisma veniturilor pe care le generează în baza fluxurilor de numerar actualizate, (in acest caz valoarea unei afaceri fiind in funcţie de capacitatea ei viitoare de a genera profit), fie prin multiplii de piață, in acest caz abordarea indicând valoarea afacerii prin comparatie cu alte companii listate sau pe baza unei analize a tranzacţiilor recente din aceeași industrie. In analiza prețului acțiunilor se foloseste și indicatorul EV/Sales care reflectă valoarea unei societăți in functie de volumul vânzărilor sale.
21.11.2022
Portofoliu: Portofoliul este o grupare de active financiare, cum ar fi acțiuni, depozite, obligațiuni, numerar, fonduri mutuale sau alte tipuri de investiții, pe care un investitor le are in proprietate. Portofoliile sunt deținute fie direct de către investitori, in cazul acesta ei fiind cei care își gestioneaza investitiile, fie sunt in administrarea unor investitori profesioniști, cum ar fi administratorii de fonduri de investitii, brokerii pe piata de capital și altii. In vederea diminuarii riscurilor asociate investițiilor si a maximizarii randamentelor, teoria de specialitate sugerează că investitorii ar trebui să-și construiască un portofoliu de investiții în conformitate cu toleranța la risc, obiectivele personale și diversificarea plasamentelor. Astfel, investitiile trebuie corelate cu obiectivele pe termen scurt, mediu sau lung ale fiecaruia și in functie de nivelul riscului acceptat, profilul investitional situandu-se între nivelul conservator (nu accepta riscul) si nivelul agresiv (accepta un risc crescut). Diversificarea la randul sau presupune alocarea disponibilitatilor în mai multe tipuri de active, in vederea diminuarii riscului. Pe de altă parte, managementul portofoliului presupune administrarea activelor in conformitate cu o strategie de investiții si este activ daca este facut de catre un profesionist in investitii, deciziile fiind luate pe baza cercetarilor si analizelor de piață, sau pasiv, atunci cand investiția este facuta pe termen lung, fara intervenții de vânzare sau cumpărare, ignorându-se miscările pietei.
16.11.2022
Obligațiuni corporative: O obligațiune corporativă este un titlu de valoare prin care un emitent autorizat se împrumută de la deținătorii de obligațiuni o anumită suma de bani și este obligat să ramburseze valoarea obligațiunii și dobânda aferentă (numită cupon) la o dată viitoare denumită scadență. Spre deosebire de obligatiunile emise de un stat (titluri de stat), obligatiunile corporative sunt emise de companii din diferite domenii de activitate in scopul dezvoltarii activitatiilor curente, investitiilor, etc. Obligatiunile corporative pot avea o rată a dobanzii fixă sau variabila, in functie de preferinta emitentului, conditiile din piață sau moneda in care se emit. Cuponul e platit de obicei o data pe an, iar la maturitate obligatiunea este rambursată integral. Obligatiunile pot avea maturitati cuprinse intre 3 si 30 de ani. Daca obligatiunea a fost emisă deja, un investitor o poate cumpara de pe piata secundară la pretul pieței care este stabilit de obicei ca raport intre cerere si ofertă. Un criteriu de evaluare a obligatiunii este rating-ul primit de emitent de la agentiile de rating, cu cat acesta este mai scazut, cu atat mai riscantă devine investiția, cuponul (dobânda) fiind mai mare. De retinut este faptul ca randamentul obligatiunilor cu dobândă fixă este invers proportional cu evolutia dobanzilor din piață, in timp ce un cupon variabil (legat de un indice de referinta cum ar fi Robor sau Euribor) va evolua in acelasi sens cu dobanzile din piață.
Pagina 1 din 70