BET
8745.68
1.46%
BET-TR
14578.79
1.45%
BET-FI
42522.01
1.35%
BETPlus
1311.65
1.44%
BET-NG
655.7
1.44%
BET-XT
794.75
1.47%
BET-XT-TR
1331.25
1.46%
BET-BK
1699.45
1.42%
ROTX
18006.68
1.43%

Termenul zilei

Policy trilemma

Teoria economică citează imposibila trinitate economică (policy trilemma) ca fiind situatia in care o țară trebuie să aleagă între (1) libertatea de circulație a capitalului (putem face plăți oriunde în lume și primi bani de oriunde din lume), (2) managementul cursului de schimb (cursul este lasat să varieze pe baza cererii și ofertei sau un curs de schimb fix) și (3) autonomia politicii monetare (se folosesc instrumentele de politică monetară pentru a adresa problemele specifice țării). Insă, in practică, doar două dintre cele trei politici sunt posibile concomitent.   Adică, dacă o țară își dorește să aibă un curs de schimb relativ fix, dar o rată a dobânzii de politică monetară independentă, nu poate permite libera circulație a capitalului. Or, libera circulație a capitalului este o condiție sine qua non de apartenență la Uniunea Europeană, in cazul tării noastre. Pe de altă parte, dacă însă cursul de schimb este fixat, dar țara permite libera circulație a capitalului, nu poate avea o politică monetară independentă. Invers, dacă ţara permite libera circulație a capitalului şi are o politică monetară independentă, cursul de schimb trebuie lăsat să fluctueze. Teoria "trilemmei politice" este frecvent creditată economiștilor Robert Mundell și Marcus Fleming, care au descris în mod independent relațiile dintre cursurile de schimb, fluxurile de capital și politica monetară în anii '60.

11.08.2020
Tranzacționare algoritmică: Tranzacționarea algoritmică (engleza Algorithmic Trading), algo trading sau black box trading, este un sistem de tranzacționare care utilizează modele matematice avansate și formule complexe pentru a lua decizii și a face tranzacții de mare viteză pe piețele financiare. Mai exact, algo trading utilizează platforme electronice pentru a stabili strategii de tranzacționare si a executa ordine cu ajutorul algoritmilor matematici intr-un proces automatizat care nu necesită intervenția umană. Unele strategii de investiții si tranzacționare, cum ar fi arbitrajul, market makingul sau speculațiile, pot fi îmbunătățite prin tranzacționarea algoritmică. Ca atare, algoritmii sunt capabili să execute instrucțiunile de tranzacționare în anumite condiții de preț, volum și timp. Utilizarea acestui tip de tranzacționare este cel mai frecvent utilizat de către investitorii instituționali datorită volumului mare de acțiuni pe care le cumpără în fiecare zi. Tranzactionarea algoritmică permite astfel investitorilor să obțină cel mai bun preț fără a afecta în mod semnificativ prețul actiunilor și costurile de achiziție. Acest mecanism prin care robotii sunt capabili sa emita mii de ordine de cumparare sau de vanzare in fiecare secunda, este cunoscut în literatura de specialitate sub denumirea de "high frequency trading" (HTF).
10.08.2020
ETF – Fond tranzacționat la bursă:: ETF-urile (Exchange traded fund) sunt titluri de participare la un fond de investitii listat la bursa si se tranzactioneaza similar actiunilor. Un ETF ofera investitorilor expunere pe un cos diversificat de actiuni sau alte instrumente financiare. ETF-urile pot urmari performanta unui indice care poate fi de actiuni ”blue chip” sau un indice de sector, dar si orice alta combinatie. ETF-urile sunt tranzactionate precum orice alta actiune, preturile lor inregistrand variatii zilnice pe piata, in functie de cerere si oferta. Aceste instrumente pot fi utilizate de investitori drept un instrument de hedging (instrument de acoperire a riscului impotriva modificarilor nefavorabile de pret) sau unul de investitie. ETF-urile au de obicei lichiditate zilnică mai mare și comisioane mai mici decât fondurile mutuale, ceea ce le face o alternativă atractivă pentru investitorii individuali. Intra in quiz-ul urmator si afla mai multe detalii de tranzactionare Dicționar de trading
03.08.2020
Security market line: Security market line (SML) este o diagonală trasată pe un sistem de axe XoY care servește ca o reprezentare grafică a modelului CAPM (Capital Asset Pricing Model) si prezintă diferite niveluri ale riscului sistematic al titlurilor de valoare tranzacționabile în cadrul unei piețe la un moment dat, folosind principiul conform căruia investitorii sunt dispuși să-și asume riscuri mai mari, doar daca vor avea și câștiguri mai mari. Pe un grafic unde axa oX reprezintă riscul sistematic si oY rentabilitatea așteptată, SML este imaginea modelului de stabilire a prețurilor activelor.   Atât in modelul SML cat și in modelul CAPM, coeficientul ß este esential atunci cand se stabileste pretul activelor. Astfel, o valoare a lui ß egala cu 1 este considerată ca fiind media pieței în general, in timp ce o valoare beta mai mare decât 1 reprezintă un nivel de risc mai mare decât media piaței, iar o valoare mai mică decât 1 reprezintă un nivel de risc sub media pieței. Modelul SML este utilizat in mod obisnuit de investitori atunci cand acestia evalueaza un activ financiar (o actiune) in vederea includerii intr-un portofoliu de investitii pentru a putea stabili rentabilitatea asteptată în raport cu nivelul său de risc. Astfel, daca acțiunile apar deasupra liniei, acestea sunt subevaluate in raport cu riscul lor, in timp ce actiunile care se situeaza sub linie sunt supraevaluate deoarece randamentul asteptat nu depășește riscul inerent.
01.08.2020
Sharing economy: Economia colaborativă/partajată sau „sharing economy” reprezintă un nou model de afaceri, in cadrul unei piete deschise, unde persoanele interesate de anumite bunuri sau servicii mai degraba le închiriază sau le împrumută, decât să le cumpere sau să le dețină. Cel mai important aspect al conceptului de economie partajată este faptul că acesta permite persoanelor fizice să-și monetizeze activele care nu sunt pe deplin utilizate. Daca in trecut acest lucru se facea prin diferite modalitati de comunicare, fie scrise fie din vorbă-n vorbă, aparitia internetului, a platformelor sociale si a posibilitatilor de plata electronice au schimbat radical abordarea. Acum, platforme precum Airbnb, care pune in legatura proprietarii de imobile cu cei care doresc sa le inchirieze sau Uber, platforma de car sharing care faciliteaza accesul persoanelor fizice care au un mijloc de transport sa ofere servicii in sistem taxi, au contribuit decisiv la dezvoltarea economiei partajate. "Sharing economy" pune in valoare noile tehnologii si puterea internetului, conecteaza retele de distributie sau persoane, utilizeaza capacitați nefolosite de bunuri tangibile și intangibile si, mai ales, faciliteaza tranzacțiile pri intermediul platformelor online.
31.07.2020
Economie de comandă: O economie de comandă (cunoscută şi sub numele de economie planificată) este un sistem în care guvernul, mai degrabă decât piața liberă, determină ce bunuri ar trebui să fie produse, cantitatea care sa fie produsa si prețul la care acestea vor fi oferite spre vânzare. Prin urmare, economiile de comandă contrastează cu economiile de piață libere, în care prețurile bunurilor sunt servicii determinate de cerere și ofertă. Un principiu central al unei economii de piață libere este că guvernul nu intervine în funcționarea pieței prin stabilirea prețurilor, limitarea producției sau împiedicarea concurenței în sectorul privat. Într-o economie de comandă însă, nu există concurență, deoarece guvernul central controlează toate afacerile, de asemenea tot el determină investițiile și veniturile. Economia de comandă este o trăsătură a societăților comuniste, cum ar fi Cuba, Coreea de Nord și fosta Uniune Sovietică. Un aspect negativ al economiilor de comandă este acela ca nu sunt în măsură să aloce eficient bunurile de cele mai multe ori din cauza incapacitatii guvernului de a determina cantitatea necesar a fi produsa. Astfel, guvernele se confrunta cu dificultăți constante în a răspunde în timp util cererii în continuă schimbare din diferite sectoare, acest aspect ducand de cele mai multe ori la aparitia asa ziselor "piete negre" care vin sa suplimenteze cantitatile lipsa in vederea satisfacerii nevoii consumatorilor. Mai mult decât atât, planificatorul central într-o economie de comandă stabilește prețurile strict bazat pe nevoile de venituri, astfel creand si un efect de monopol.
Pagina 1 din 70