Rata dobânzii Lombard: Rata dobânzii Lombard sau mai simplu rata Lombard se referă la rata dobânzii stabilită de o bancă centrală prin intermediul careia oferă lichiditate pe termen scurt băncilor comerciale (credite Lombard). Pentru a primi un împrumut Lombard, băncile sunt nevoite să garanteze de obicei cu titluri de valoare, cum ar fi obligatiunile emise de stat (titluri de stat). In Europa, țările care au adoptat moneda euro apeleaza la Banca Centrală Europeană pentru a obtine împrumuturi pe termen scurt (overnight) in schimbul unor active eligibile ca si colateral, in acest caz rata Lombard fiind denumită rata facilității de creditare marginală (marginal lending facility rate). Numele de rată Lombard se presupune că datează din Evul Mediu, referindu-se la sistemul practicat de bancherii italieni din regiunea Lombardia. Acești bancheri ofereau credite de consum in schimbul unor garantii. Unele surse leagă istoria termenilor de familia bancară Bardi, care și-a început activitatea în nordul Italiei (regiunea Lombardia) și a construit Compagnia dei Bardi, care a operat un birou din Paris, numit Maison de Lombard, care ulterior s-a specializat în împrumuturi garantate.

Price to sales ratio: Price to sales ratio sau P/S, este un indicator folosit pentru a evalua atractivitatea unei companii si este exprimat ca raport care compară prețul acțiunilor unei companii cu veniturile acesteia. P/S poate fi calculat fie prin împărțirea capitalizării bursiere a societății în funcție de vânzările sale totale pe o perioadă de 12 luni, fie pe bază de acțiuni, prin împărțirea prețului unei acțiuni la vânzările pe acțiune pe o perioadă de 12 luni. Raportul mai este cunoscut ca multiplu de vanzari sau multiplu de venituri. Perioada de 12 luni folosită pentru determinarea volumului vânzărilor în raportul P/S este, în general, formată din ultimele patru trimestre sau chiar ultimul an fiscal. Un raport P/S, care se bazează pe vânzările previzionate pentru anul în curs, se numește forward P/S. Asemeni restului indicatorilor, raportul P/S este relevant atunci când este utilizat pentru a compara companiile din același sector. Un raport scăzut poate indica o posibilă subevaluare, în timp ce un raport care este semnificativ mai mare decât media poate sugera supraevaluarea pretului actiunilor.

RegTech: RegTech sau "regulatory technology" reprezintă o prescurtare a "tehnologiei de reglementare", termen care a fost creat pentru a aborda provocările de reglementare din sectorul serviciilor financiare prin intermediul tehnologiei inovatoare. Domeniul Regtech este alcătuit companii care utilizează tehnologia pentru a ajuta institutiile financiare să respecte reglementările în mod eficient și ieftin. Rezultatele crizei financiare din 2008 au determinat o creștere a reglementării în sectorul financiar, ca urmare a existat o creștere a utilizării disruptive a tehnologiei. Progresele au condus la creșterea numărului de companii fintech care creează produse bazate pe tehnologie pentru a spori experiența clienților (user experience) și angajamentul față de instituțiile financiare. Astfel, companiile din domeniu, bazandu-se pe datele consumatorilor pentru a alcatui produse digitale au generat preocupări sporite în rândul organismelor de reglementare care au solicitat adoptarea mai multor legi privind utilizarea și distribuirea datelor confidențiale ale clientilor. Prin urmare, cuplarea mai multor măsuri de reglementare și legi cu un sector mai tehnologizat a determinat necesitatea unei tehnologii de reglementare. Companiile Regtech lucrează în colaborare cu instituțiile financiare și organismele de reglementare pentru schimbul de informații necesar dezvoltarii aplicatiilor din domeniul financiar.

Piața valutară: Piața valutară este locul unde se desfășoară tranzacțiile de vânzare-cumpărare a valutelor si permite participanților să schimbe anumite monede contra altora. Piața valutară este o ramură distinctă a pieței monetare si funcționează atât la nivelul unei economii naționale cât si la nivelul pieței internationale in ansamblul ei. Participanții in piata valutară sunt de obicei bancile centrale, care au rolul de a reglementa si monitoriza evolutia pieței, bancile comerciale, casele de schimb valutar si alte persoane /institutii care acţionează pe piaţa valutară în numele şi contul clienţilor sau în nume şi cont propriu (brokeri/dealeri). Un segment important a acestei piete este reprezentat de piata interbancară, care are două componente: piața la vedere si piața la termen. Piata la vedere se concretizează în operaţiuni de vânzare/cumpărare de valută cu finalizarea operaţiunii în aceeaşi zi (sau maxim 48 de ore) astfel încât momentul tranzacţiei este acelasi cu momentul formării cursului valutar al zilei respective. In schimb, piața la termen este determinată de tranzacţiile la termen concretizate cu încheierea lor imediată, dar cu livrarea valutelor (decontarea) după un termen prestabilit în momentul încheierii tranzacţiei. Cursul valutar este afisat de către intermediarii de pe piata valutară sub formă electronică si arată poziția monedei naţionale faţă de principalele valute. Cursurile pot varia pe parcursul unei zile în funcţie de cererea şi oferta pentru valuta respectivă.

Profit operațional: Profitul operațional este un important indicator economic de gestiune care masoară nivelul profitului unei companii ce rezultă din activitatea sa de bază. Profitul operational mai este cunoscut ca si profitul înainte de dobânzi şi impozite sau EBIT (Earnings Before Interest and Taxes) si se calculează ca diferenţă între veniturile totale şi cheltuielile totale ale unei companii, fără a lua in considerare dobânzile şi impozitele. Această valoare nu include niciun altfel de profit, cum ar fi cel obtinut din activitati de investitii sau alte tipuri plasamente din cadrul altor societăți unde compania poate avea calitatea de actionar. Datorita faptului ca indicatorul nu ia in calcul cheltuielile cu dobânzile, rezultatul final nu va fi distorsionat de eventuale modificari in structura capitalurilor societatii. Prin excluderea impozitelor şi a cheltuielilor cu dobânzile, rezultatul denotă capacitatea companiei de a obţine profituri, ceea ce face mult mai uşoară compararea companiilor între ele, ajutand investitorii sa ia decizii corecte atunci cand doresc să investeasca în societați listate la bursă.