Scrisoarea de garanție reprezintă un acord legal sau un document prin care o persoană sau o instituție (de obicei o bancă) în calitate de emitent, se angajează in mod irevocablil și necondiționat ca la solicitarea unei persoane denumite ordonator, în baza unui raport existent, să plătescă o sumă de bani unei terțe persoane (fizică sau juridică) denumită beneficiar. În acest fel, banca emitentă care are și calitatea de garant, preia obligația de plată atunci când cel în favoarea căruia s-a emis garanția, nu își îndeplinește obligația contractuală. Prin intermediul unei scrisori de garanție se înlesnește un schimb comercial între doi operatori economici care, fie nu au mai avut legături anterioare, fie oferă beneficiarului certitudinea că partenerii de afaceri își vor duce la bun sfârșit obligațiile. În funcție de obligatia garantată, există mai multe tipuri de scrisori de garanție: scrisori de garanţie pentru participarea la licitaţii, scrisorile de garanţie pentru o bună execuţie (au rolul de a garanta executarea corespunzătoare şi la termen a obligaţiilor), scrisori de garanţie a plăţii (în cazul în care plata se face la o dată ulterioară livrării produselor sau serviciilor) și scrisori de garanţie a restituirii avansului plătit (atunci când cumpărătorul dorește să se asigure că își recuperează avansul în cazul în care vânzarea nu are loc). Articolul 2321 din Codul civil este cel care reglementează scrisoarea de garanţie și are ca obiect o garanţie autonomă. Acest caracter autonom având să rezulte neechivoc chiar din conţinutul înscrisului. Modalitatea prin care se stabilește tipul de garanţie constituită prin scrisoare este esenţială, deoarece prin acest mod se ajunge la determinarea condiţiilor în care se realizează efectul principal, anume executarea garanţiei. Acest proces se poate realiza astfel: în cazul garanţiei autonome, emitentul (banca) va fi obligat să execute garanţia la cererea beneficiarului ori la prezentarea unor documente indicate în scrisoare, fără însă a mai face verificări asupra raportului juridic (primar) dintre creditor (beneficiarul garanţiei) şi debitor (ordonator). Companiile care leagă noi parteneriate de business și care vor să participe la licitații sau să garanteze unui client buna execuție a unor angajamente contractuale, găsesc scrisorile garantate de bănci drept instrumente foarte utile. Acestea sunt folosite de companiile la început și nu numai. Dacă o companie dorește să solicite un astfel de tip de scrisoare, anumite bănci au condiții de eligibilitate precum: să nu aibă datorii bugetare restante, să nu figureze la plata creditelor contractate cu întârzieri mai mari de 15 zile calendaristice, să prezinte cel puțin un an financiar încheiat.