BET
12740.38
0.57%
BET-TR
22546.05
0.56%
BET-FI
52865.44
-0.73%
BETPlus
1900.51
0.53%
BET-NG
859.48
0.51%
BET-XT
1128.52
0.43%
BET-XT-TR
1996.38
0.43%
BET-BK
2529.84
0.38%
ROTX
27117.4
0.4%

Termenul zilei

Watchlist

O listă de urmărire sau supraveghere (engleza Watchlist) in sens investitional, este o listă a titlurilor care sunt monitorizate indeaproape de catre un investitor in vederea identificarii oportunităților de tranzacționare sau de investiții. Creată intr-o platformă pusă la dispozitie de un broker sau pe alte platforme cu acces liber (ex. www.tradingview.com), o listă de urmărire permite observarea in dinamică a mai multor instrumente financiare (poate ajunge la cateva zeci), pe baza careia se pot lua decizii mai informate și mai potrivite propriului profil de risc. De asemenea, cu ajutorul unei astfel de liste un investitor rămâne la curent cu ultimele știri financiare sau de altă natură care ar putea avea impact asupra instrumentelor monitorizate. În mod tipic, investitorii monitorizează lista, așteptând îndeplinirea anumitor criterii, cum ar fi tranzacționarea unui anumit volum al acelorasi instrumente financiare, depășirea unui interval de timp presetat sau trecerea peste media mobilă a ultimelor n zile înainte de plasarea ordinelor de tranzactionare. De exemplu, un investitor ar putea fi interesat să cumpere acțiuni într-un anumit sector economic, dar dacă acest sector este în general supraevaluat, poate oferi puține actiuni la prețuri atractive. Crearea unei liste a tuturor actiunilor din acest sector care să urmărească diferiți indicatori de evaluare, precum castigul pe actiune, castigul pe vanzari, PER s.a., va conduce la luarea unor decizii optime, fara a fi influențate de factori emotionali.

18.10.2021
Stop loss: Stop loss order se referă la un ordin sau o comandă pe care un broker sau o platforma de tranzactionare îl primeste din partea unui client pentru a executa o operațiune de vânzare a unui activ financiar in momentul in care acesta atinge un anumit preț. Ordinul de tip stop loss are menirea de a limita pierderile pe care un investitor le poate inregistra intr-un moment nefavorabil al pieței. Cu ajutorul acestui ordin, este eliminată componenta emotională din decizia de tranzactionare si poate fi folositor atunci cand un trader nu are posibilitatea să urmarească mai multe evolutii in acelasti timp. Deși majoritatea investitorilor asociază un ordin stop-loss cu o poziție de tip long, acesta poate, de asemenea, să protejeze si o poziție short, caz în care activul va fi cumpărat dacă se tranzacționează mai sus de un preț definit. De exemplu, daca un investitor plaseaza un ordin de cumparare actiuni ale unei companii la un anumit preț, el va instructa brokerul să execute comanda daca prețul acțiunii va atinge acel nivel. In sens invers, daca un investitor detine actiuni ale unei companii pe care intentioneaza să le vanda, acesta va plasa un ordin atunci cand pretul atinge un nivel ridicat, pentru a marca un castig consistent sau cand pretul va scădea pentru a limita pierderile.
14.10.2021
Efect de bază: Efectul de bază se referă la impactul creșterii nivelului prețurilor (adică a inflației) din anul precedent asupra creșterii corespunzătoare a nivelului prețurilor în anul curent (adică inflația actuală): dacă indicele prețurilor a crescut la un nivel ridicat în perioada corespunzătoare a anului precedent, care conduce la o rată ridicată a inflației, o parte din creșterea potențială este deja luată în considerare, prin urmare o creștere absolută similară a indicelui prețurilor în anul curent va conduce la o rată a inflației relativ mai scăzută. Pe de altă parte, dacă rata inflației a fost mai mică în perioada corespunzătoare a anului precedent, chiar și o creștere relativ mai mică a indicelui prețurilor va da aritmetic o rată ridicată a inflației curente. Exemplu: indicele prețurilor a crescut cu 20 de puncte în fiecare din cei trei ani - 2008, 2009, 2010. Cu toate acestea, rata inflației (calculată pe bază anuală) tinde să scadă în ultimii trei ani de la 20% în 2008 la 14,29% în 2010. Acest lucru se datorează faptului că creșterea absolută de 20 de puncte în indicele prețurilor în fiecare an crește indicele anului de bază cu o sumă echivalentă, în timp ce creșterea absolută a indicelui prețurilor rămâne aceeași.
11.10.2021
Yield spread: Yield spread (română: diferența sau amploarea randamentului) sau spread-ul randamentului in limbaj de business, reprezintă diferența dintre rata de rentabilitate a două investiții (cotate), de obicei cu calități de credit diferite, cu scadențe similare sau diferite. Spread-ul de randament mai reprezintă de asemenea o indicație a primei de risc pentru un produs de investiții față de altul. De exemplu, dacă o obligatiune cu maturitate pe cinci ani are un randament de 5%, iar alta pe 30 de ani are 6%, spread-ul de randament dintre cele două instrumente de creanță este de 1%. In conditii de rating apropiat, investitorii vor opta cu precadere pentru cea pe 5 ani avand in vedere faptul ca riscul de incasare este direct proportional cu maturitatea unui instrument financiar. În mod obișnuit, cu cât riscul unei obligațiuni sau o clasă de active este mai mare, cu atât este mai mare spread-ul de randament. Cu toate acestea, dacă o investiție este privită ca avand un risc mai mare, investitorii solicită o compensare adecvată printr-o rată mai mare a randamentului, în schimbul asumării riscului de scădere a principalului. De exemplu, o obligațiune emisă de o companie mare, sănătoasă din punct de vedere financiar, se tranzacționează, de obicei, la o rată relativ redusă în raport cu titlurile de stat. În schimb, o obligațiune emisă de o societate mai mică, cu o putere financiară mai slabă, se tranzacționează, de obicei, la o rată mai mare față de aceleasi titluri. Din acest motiv, obligațiunile din piețele emergente precum și titluri de stat similare cu scadențe diferite, se tranzacționează în mod obișnuit la randamente semnificativ diferite.
08.10.2021
Indicele DAX: DAX 40, este indicele bursier al pieței germane de capital, care incepand cu luna septembrie 2021 este alcătuit din cele mai mari 40 de companii tranzacționate la Frankfurt Stock Exchange. Cotațiile utilizate pentru a calcula indicele DAX provin din sistemul electronic de tranzactionare Xetra, operat de Deutsche Börse, ponderea fiecarei companii fiind determinată atat de free-float, volumul mediu de tranzacționare si de evolutia EBITDA din ultimii ani. Totodată, cerinte stricte de guvernanță corporativă, raportări financiare regulate, rapoarte de câștiguri auditate și cerințe minime de capital se impun companiilor din componența sa. Indicele DAX a fost creat în 1988 cu o valoare de bază de 1.000 puncte, companiile din componență reprezentand aproximativ 75% din capitaliarea de piață care se tranzacționează pe Bursa din Frankfurt. In mod diferit față de majoritatea altor indici, DAX-ul este actualizat cu prețurile futures pentru a doua zi, chiar și după ce bursa principală a fost închisă. Modificările se efectuează la date regulate de revizuire, însă societățile din indice pot fi eliminate dacă nu se mai află în topul celor mai mari 45 de companii listate. De la inceputul acestui an indicele a câștigat in jur de 11% din valoare. Printre cele mai importante companii care fac parte din DAX sunt producatori auto, grupuri financiare, companii din industria producatoare, farmaceutice, IT sau utilități: Volkswagen AG, Siemens AG, SAP, Adidas, Allianz, BMW, BASF, Bayer, Continental, Deutsche Telekom, Henkel s.a. Componenta indicelui poate fi gasita aici: https://www.boerse-frankfurt.de/indices/dax/constituents.
05.10.2021
Crowdfunding: Crowdfunding-ul este o metodă de strângere de capital prin efortul colectiv al unor investitori individuali in scopul finanțării unor proiecte, prin utilizarea platformelor online drept canal de comunicare între antreprenori şi persoanele care doresc să investească în respectivele proiecte. Crowdfunding este, în esență, o finanţare participativă care diferă in mod fundamental de finantarea tradițională acordată de bănci sau fonduri de investitii, prin faptul ca inlesnește accesul la capital antreprenorilor care doresc sa-si dezvolte afacerea si sunt dispusi sa renunte la o parte din actiunile companiei. In general, mecanismul de functionare al crowdfundingului este destul de simplu: pe de-o parte exista inițiatorul proiectului, care doreste să-și lanseze un nou produs pe piata si are nevoie de finantare iar cealaltă parte este reprezentată de potențialii investitori care sunt dispusi șă-si plaseze plaseze disponibilitatile, cele două parti intâlnindu-se astfel prin intermediul unei platforme online. Exista mai multe tipuri de finanțare de tip crowd: rewards-based - unde investitiile sunt de obicei formate din sume mici (intre 1 si cateva sute de dolari), recompensa investitorilor fiind de cele mai multe ori una simbolica, donation-based - in acest caz investitiile fiind directionate fie către cauze sociale, organizatii non-profit sau tratamente medicale, equity crowdfunding - unde investitorii plasează sume mai consistente, de ordinul zecilor sau chiar sutelor de mii de dolari primind in schimb o parte din capitalul social al companiei si debt crowdfunding - caz in care creditorii acordă diferite sume sub formă de împrumut cu speranța că-și vor primi inapoi atat principalul cât și dobânda corespunzatoare. Cele mai importante platforme de crowdfunding in functie de tipul finanțării sunt: Kickstarter și Indiegogo pentru reward-based, GoFundMe și Crowdrise pentru donation-based, AngelList, Crowdfunder sau Fundable pentru equity crowdfunding si Lendingclub sau Prosper pentru debt crowdfunding.
Pagina 1 din 70