Europa a decis să aloce resurse suplimentare industriei cipurilor, printr-un proiect amplu de susținere a construirii de fabrici, a cercetării și a pregătirii forței de muncă.

Potrivit lui Claudiu Cazacu, consultant de strategie la XTB România, votarea legii EU Chips Act și hotărârea de a investi, în următorii ani, 43 de miliarde de euro (47 de miliarde de dolari) în acest domeniu are importanță economică, tehnologică, dar și strategică.

”Într-o lume tot mai fragmentată, UE a înțeles nevoia de a asigura coloana vertebrală a tehnologiei, respectiv circuitele electronice și procesoarele produse, în prezent, doar în proporție de 10% în Europa”, arată Claudiu Cazacu.

Blocajele logistice din ultimii 2-3 ani au creat dificultăți în industria auto și în alte sectoare, care nici în prezent nu sunt depășite în totalitate. Această realitate a atras atenția asupra nevoii pentru capacități locale de producție. Lanțurile de aprovizionare mai scurte sunt necesare și în condițiile unor tensiuni tot mai mari în Asia, acolo unde Taiwan Semiconductor Manufacturing Company (TSMC) produce sub licență cipuri de înaltă performanță.

EU Chips Act apare ca răspuns european la provocările globale și vine după ce SUA a alocat, prin programul său legislativ CHIPS and Science Act, 50 de miliarde de dolari pentru stimularea industriei locale de semiconductori, în cadrul unui proiect cu resurse financiare mult mai ample.

TSMC, care domină industria la nivel global, are o fabrică în Arizona, unde se pregătește să înceapă producția.Totodată, construiește o a doua unitate, într-un pachet de investiții de 40 de miliarde de dolari.

Pierdere masivă a cotei de piață pentru americani

SUA a coborât la o cotă de piață globală a proiectării cipurilor de sub 50% și de mai puțin de 12% pentru producția semiconductorilor, de la peste o treime în anii 90.

Așadar, dorește să oprească trendul descendent și să își asigure resursele pentru competiția tehnologică a viitorului. Europa are drept obiectiv dublarea cotei de piață pentru cipuri la 20% în anul 2030.

Taiwan a lansat propria sa versiune a Chips Act, iar China, Japonia și Coreea de Sud au programe specifice de sprijin și stimulare a industriei locale. Potrivit unui articol din Digitimes, „semiconductorii nu mai aparțin comerțului liber” și țin mai degrabă de interesul național.

Europa joacă, prin firma olandeză ASML, un rol foarte important pe piața globală. Compania produce mașinile de ultimă generație care pot realiza cipurile, componente esențiale pentru atât de multe echipamente casnice și industriale utilizate la scară largă și fără de care viața modernă ar fi greu de imaginat.

Cum ar arăta o lipsă de componente care să facă dificilă achiziția de automobile, frigidere, mașini de spălat, și nu doar a consolelor, calculatoarelor sau altor electronice mai sofisticate?

Pe termen scurt însă, sectorul suferă de o încetinire ciclică accentuată. ASML a avertizat asupra comenzilor noi, care au scăzut cu 46%, la 3,75 miliarde de euro, și au ajuns la cel mai scăzut nivel de după pandemie.

Acțiunile ASML au coborât cu 3,07% miercuri (19 aprilie), ducând compania la o capitalizare de 252 de miliarde de dolari. În perspectivă însă, firma olandeză are suficiente comenzi încât să nu fie nevoită să-și restrângă activitatea.

Multe planuri, dar și multe dificultăți

Planul european este o veste bună pentru producători. Intel a anunțat că va investi 33 de miliarde de euro în două fabrici noi în Germania. Gigantul TSMC analizează construirea unei fabrici în Dresda (Germania), până în 2025, însă un anunț decisiv nu a fost oferit încă.

Chiar și așa capitalul nu este suficient pentru revigorarea sectorului. Dificultățile cu care se confruntă TSMC în SUA sunt un avertisment în privința transferului unui mod de operare dintr-o regiune în alta.

Ture lungi sau de noapte, acceptate frecvent în Taiwan, au stârnit nemulțumire în SUA, iar costurile totale mai mari ar putea majora prețul cipurilor, în varianta americană, cu peste 50%.

”Va fi nevoie de crearea unor noi moduri de lucru, de creșterea resursei umane specializate, de angrenarea într-un tipar eficient de colaborare și de construirea efectivă a unităților.

Iar asta nu este atât de simplu de realizat ca în cazul unor fabrici obișnuite. Standardele impuse sunt ridicate, iar deficitul de forță de muncă specializată poate prelungi sau îngreuna procesul de implementare a programului EU Chips”, subliniază consultantul XTB România.

În pachetul legislativ există prevederi bugetare pentru formarea forței de muncă. Modul concret în care acestea vor fi folosite va avea o importanță ridicată.

Europa avea nevoie urgentă de o direcție clar definită pentru a răspunde vulnerabilităților din prezent, dar și pentru a avea competitivitate în viitor. În acest context, planul EU Chips Act nu vine nici măcar cu o secundă prea devreme.