BET
8574.88
0.01%
BET-TR
12489.83
0.01%
BET-FI
36581.38
-0.55%
BETPlus
1279.16
0.02%
BET-NG
720.09
0.32%
BET-XT
781.44
-0.04%
BET-XT-TR
1152.07
-0.03%
BET-BK
1630.54
-0.24%
ROTX
17766.13
0.06%

De ce nu e România competitivă la Digitalizare?

Autor: Financial Market
Timp de citit: 3 minute

În 2015, Comisia Europeană a pus bazele strategiei pentru Piața Unică Digitală, setând astfel fundamentele unei societăți digitale europene unice și durabile.

Scopul acestei strategii este să se asigure că economia, industria și societatea europeană sunt aliniate cu noua eră digitală și face parte din proiectul UE pentru o Europă digitală, alături de soluții electronice, date și servicii digitale transfrontaliere.

Autori: Alexandra CernianDoctor în Ingineria Sistemelor și Lector universitar la Facultatea de Automatică și Calculatoare (Universitatea Politehnică București)Andreea Paul – Presedinte INACO

În perspectivă, această strategie urmărește extinderea în continuare a economiei digitale a UE și a statelor membre ale UE.

Până în prezent, o serie de acțiuni au fost deja întreprinse în această direcție:
● eliminarea tarifelor de roaming
● modernizarea protecției datelor (GDPR)
● portabilitatea transfrontalieră a conținutului online
● acordul de deblocare a comerțului electronic prin stoparea blocării geografice nejustificate

De ce este necesară o Piață Unică Digitală?

Internetul și tehnologiile digitale transformă contextul vieții noastre de zi cu zi. Faptul că încă există barierele în mediul online face ca accesul cetățenilor la bunuri și servicii să fie limitat, orizontul antreprenorilor și al start-up-urilor nu este foarte larg, iar întreprinderile și guvernele nu pot beneficia pe deplin de instrumentele digitale.

Strategia pentru Piața Unică Digitală își propune să înlăture aceste bariere și să creeze cadrul necesar pentru trecerea de la 28 de piete naționale la una singura europeană. Contribuția economică este estimată la 415 miliarde de euro pe an, precum și crearea a sute de mii de noi locuri de muncă. Impactul digitalizării asupra pieței muncii nu este unul de neglijat.

CITESTE SI:  Digitalizarea, a treia modernizare a României Centenare

 

Politicile digitale ale UE susțin țările membre să implementeze tranziția către piața unică și spijină întreprinderile care operează pe piața digitală, de la e-Health la e-Commerce, de la tehnologiile digitale la digitalizarea industriilor, de la orașe inteligente la piața unică digitală și economia comună. Aceste context concurențial generează produse și servicii mai ieftine și de calitate, facilitând crearea de soluții inovative și libera circulație a bunurilor.

România – în coada clasamentului la capitolul digitalizare

Raportul anual din 2017 pentru Piața Unică Digitală analizează progresul făcut de statele membre în transformarea digitală. Analiza arată că, per ansamblu, UE înregistrează progrese constante – creștere de 3% față de anul anterior.

Discrepanțele dintre țările performante – Danemarca, Finlanda, Suedia, Olanda, Luxemburg, Belgia, Marea Britanie, Irlanda și Estonia – și cele de jos – România, Bulgaria, Grecia, Italia, Croația, Polonia, Cipru, Ungaria și Slovacia – sunt mari. Deci sunt necesare eforturi mai susținute din partea țărilor mai slab dezvoltate pentru a ajunge la o convergență în ceea ce privește piața unică digitală.

20 dintre statele membre au adoptat deja strategii sau agende digitale

Austria, Germania și Slovenia și Marea Britanie au lansat strategii în 2016 sau 2017. În România, cadrul strategic național este reglementat prin Strategia pentru Agenda Digitală 2020, însă evoluția este lentă.

Un raport interesant publicat de Institutul European din România în 2017 semnalează faptul că țara noastră nu are ȋncă o infrastructură digitală care să conecteze instituțiile statului printr-un sistem informatic unitar și interoperabil. Principiul european „un document, o singură înregistrare” nu este încă valorificat în România.

Dacă ar exista un nivel de interoperabilitate implementat după standardetele ISA2, instituțiile ar putea comunica între ele pentru a-și transmite date. În plus, ar fi calea directă și către interoperabilitatea transfrontalieră a sistemelor informatice. Un model de urmat este Estonia, care se află pe locul 9 în ierarhia europeană a indicelui economiei și societății digitale.

România se află în topul clasamentului în privința competențelor din domeniul IT și deține avantaje competitive în transformarea digitală, cum ar fi infrastructura modernă de comunicații și Internet și resursa umană IT. În acest context, pentru ca România să progresele din punct de vedere al accesului la piața unică digitală, este necesar să fie adoptate politici publice orientate pe competitivitate, care să încurajeze inovarea în mediul online și investirea în serviciile publice digitale.

Digitalizarea nu este o alegere, ci o necesitate pentru întreprinderile și economiile europene. Va aduce noi oportunități, vor fi create noi locuri de muncă și multe job-uri vor fi transformate. Astfel, este important să urmăm această direcție.

Articolul a fost publicat si in seria “Caiete documentare: Romania Digitala – concepte si instrumente operationale” , Editura Club Romania