BET
12294.26
-1.78%
BET-TR
23305.43
-1.78%
BET-FI
50404.64
-1.53%
BETPlus
1834.85
-1.7%
BET-NG
936.34
-1.16%
BET-XT
1073.35
-1.64%
BET-XT-TR
2021.09
-1.64%
BET-BK
2250.54
-1.57%
ROTX
27410.72
-1.89%

Fondurile europene alocate României trebuie investite, nu doar cheltuite. Cum a procedat Polonia?

Autor: Financial Market
Timp de citit: 2 minute

România este în prezent principalul stat membru beneficiar al fondurilor europene colectate la nivelul Uniunii Europene, iar în perioada următoare de finanțare (2021–2027) va beneficia de o alocare financiară crescută cu 8% față de perioada actuală (2014-2020).

Absorbția cu orice preț vs investițiile inteligente

Întreaga abordare legată de fondurile europene a fost aceea a absorbției cu orice preț, adică a cheltuirii tuturor banilor destinați țării noastre. De altfel, această abordare a fost comună tuturor statelor membre net beneficiare, adică a celor care primesc mai multe resurse financiare decât cele cu care contribuie.

Țările net contribuitoare, care sunt cele mai dezvoltate din UE, și-au exprimat în repetate rânduri îngrijorarea față de modul în care sunt cheltuite aceste fonduri. Sunt ele destinate cu adevărat unor investiții care să contribuie la recuperarea decalajelor statelor cu economii emergente față de statele dezvoltate?

Atâta vreme cât Marea Britanie, unul dintre cei mai mari contribuitori, a hotărât să părăsească UE, înseamnă că răspunsul la întrebare nu a fost unul satisfăcător.

Unul din principalele motive ale Brexit-ului a fost contribuția „prea mare” a Regatului Britanic la fondurile europene.

În urma acestui puternic semnal de alarmă, instituțiile europene au hotărât să mențină principiul alocării fondurilor conform mecanismului de solidaritate, care urmărește recuperarea decalajelor dintre țări, dar pe baza unor indicatori de performanță, care să ofere o asigurare că resursele vor fi investite, și nu doar cheltuite, și, mai ales, că obiectivele și țintele de politici europene vor fi atinse.

Cum putem trece de la a cheltui la a investi fondurile europene?

Despre fondurile europene utilizate de România în perioada 2007-2019 s-a spus că au constituit unul dintre principalele motoare de creștere economică, că o parte a succesului economic românesc li s-a datorat, dar și că administrația românească a înregistrat o slabă performanță în absorbția fondurilor.

CITESTE SI:  Banca Transilvania a achiziționat Țiriac Leasing

O soluție pentru îmbunătățirea absorbției fondurilor europene ar fi ca România să aibă o programare unitară a acestora și a bugetului național. Cu alte cuvinte, toată alocarea bugetului de stat să fie structurată exclusiv pe programe, și nu pe tipuri de cheltuieli, cum se procedează în prezent. Programarea bugetară ar trebui să fie multi-anuală, asigurând resursele pentru investițiile pe termen mediu și lung.

Exemplul Poloniei

România poate învăța de la țări care au obținut rezultate bune în acest domeniu, cum ar fi Polonia. Această țară nu doar a înregistrat cea mai bună absorbție, dar a fost singura din UE care a reușit să înregistreze creștere economică (chiar dacă una modestă) în plină criză economică.

Printre principalele măsuri care ar putea fi replicate în România se numără înființarea unei Bănci de Dezvoltare similare celei din Polonia (și din alte state membre) care să agrege finanțările publice cu cele private, statul preluând o parte din riscuri și deblocând astfel resursele private de pe piața financiară.

Alte măsuri de luat în calcul sunt debirocratizarea și simplificarea procedurilor de acces la fondurile europene, reorientarea controlului cheltuirii fondurilor dinspre conformitate spre performanță, urmărind atingerea obiectivelor planificate. Și nu în ultimul rând, îmbunătățirea profesionalismului personalului care administrează fondurile europene.

Evident, toate acestea presupun o viziune unitară, coerentă și un plan de acțiune bine fundamentat, care să fie permanent actualizat și ferit de orice imixtiuni politice.

Material de opinie de Radu Kubinschi, Director Consultanță, Deloitte România