Riscurile politice și fiscale vor domina agenda publică anul acesta și în 2019.
Conform ultimului raport trimestrial emis de Unicredit, analistii băncii anticipează o încetinire a creşterii economice până la 3,7% în 2018 şi la 3,3% anul viitor pe fondul înăspririi condițiilor financiare, a spațiului limitat pentru stimuli fiscali și a creșterii mai lente a veniturilor populaţiei. În plus, recolta agricolă modestă din 2018 și pierderea de viteză a economiei europene în 2019 ar putea contribui la această încetinire. Este foarte posibil ca inflația să revină în intervalul țintit doar anul viitor.
Ca urmare a potenţialelor presiuni asupra leului, intervenţiile BNR pe piaţa valutară şi reducerea operaţiunilor
repo ale băncii centrale ar putea menţine ratele dobânzilor ROBOR aproape de 3,5%, cu riscul să depăşească acest nivel.
„După un final de vară torid, pentru guvernul României urmează o toamnă fierbinte. Din punct de vedere politic, asaltul asupra independenţei justiţiei şi reacţia autorităţilor la protestele de stradă din luna august vor continua să afecteze relaţiile coaliţiei de guvernare cu instituţiile Uniunii Europene (UE). Din punct de vedere economic,
epuizarea surselor suplimentare de cheltuieli publice va duce la încetinirea creşterii economice. În lipsa unor alţi factori care să stimuleze economia, România va continua tranziţia de la un model de corectare a dezechilibrelor economice în vremea acordului cu FMI la un stat-problemă al UE„, se menționează in analiză.
Zgomotul politic maschează semnalele de alarmă venite din economie.
Creşterea economică încetineşte, iar prognoza noastră de 3,7% pentru anul acesta şi 3,3% în 2019 s-ar putea dovedi prea optimistă. Majorarea extraordinară a stocurilor pe parcursul primei jumătăţi a anului 2018 – când au fost responsabile pentru cea mai mare parte a creşterii – nu are o explicaţie în economie şi nu va mai putea fi repetată. Mai mult, creşterea consumului privat va încetini, probabil, de la nivelurile actuale, deoarece spaţiul pentru majorarea salariilor din sectorul public şi ale pensiilor este foarte limitat.
Concomitent cu decelerarea cererii interne, condiţiile financiare se înăspresc si ele. Expansiunea fiscală care a condus la inflaţie ridicată în 2018-2019 va menţine probabil dobânzile la niveluri înalte pe o perioadă îndelungată şi, alături de măsuri prudenţiale mai restrictive ce vor fi introduse de BNR, va conduce la încetinirea creşterii creditului.
Guvernul se confruntă, în momentul de faţă, cu o alegere dificilă: fie reduce cheltuielile publice pentru a limita deficitul bugetar la 3% din PIB, fie se va confrunta cu o înăsprire mai accentuată a condiţiilor financiare.
În opinia noastră, cel de-al doilea scenariu are o probabilitate mai mare. În prima variantă, guvernul va fi forţat să reducă cheltuielile pentru a limita deficitul bugetar, din moment ce doar una dintre măsurile care ar fi îmbunătăţit colectarea de taxe a fost implemetată. Investiţiile publice au fost reduse timp de cinci ani consecutivi, până la un nivel de la care o scădere suplimentară este dificil de implementat.
Ca urmare, guvernul ar trebui să taie din transferurile publice, însă acest lucru va fi greu de realizat în anii electorali 2019-20. În cazul în care deficitul bugetar va depăşi 3% din PIB, finanţarea nevoilor suplimentare ar putea fi îngreunată de apetitul redus pentru titluri de stat din ţările emergente. Fără beneficiile investiţiilor de portofoliu, condiţiile financiare sar înăspri şi mai mult, conducând la o încetinire a creşterii economice la (sau chiar sub) 3% în 2019-20.
De asemenea, costurile de finanţare în creştere şi lipsa forţei de muncă în servicii, industrie prelucrătoare şi construcţii vor avea un efect negativ asupra companiilor din sectorul privat. Chiar şi sectoarele cu cele mai bune evoluţii, cum ar fi comerţul, industria şi serviciile IT îşi vor încetini, probabil, creşterea în 2019.
Chiar dacă recolta slabă va sprijini comerţul cu alimente, temperarea creditării pentru consum va afecta negativ
vânzările de bunuri de folosinţă îndelungată. Competitivitatea prin costuri mici de producţie se diminuează pe fondul creşterii alerte a salariilor şi împreună cu leul supraevaluat va afecta exporturile.
Printre puţinele semne încurajatoare pentru exporturi este deschiderea spre finalul anului viitor a unei noi fabrici de mare capacitate pentru aparate electrocasnice. În contrast cu restul Europei centrale, costurile de finanţare mai
mari, investiţiile populaţiei în imobiliare mai mici şi absorbţia modestă de fonduri europene ar putea frâna creşterea în sectorul construcţiilor.
Nu în ultimul rând, recolta slabă va adânci deficitul contului curent în a doua jumătate a anului 2018 şi în prima parte a lui 2019, chiar şi în contextul în care anticipăm o încetinire a creşterii importurilor de produse nealimentare.
Astfel, deficitul contului curent ar putea rămâne aproape de 4% din PIB anul acesta şi următorul, prea mare pentru a fi acoperit de investiţii străine directe (ISD) şi intrări de fonduri europene. Plăţile de fonduri structurale şi pentru investiţii de la UE au încetinit pe parcursul verii deoarece guvernul a redus cheltuielile pentru infrastructură.
„O revenire rapidă este puţin probabilă, motiv pentru care ne-am ajustat aşteptările pentru intrările de fonduri structurale şi de investiţii la 2 miliarde euro (1,0% din PIB) în 2018, dar ne-am menţinut prognoza optimistă de 2,2
miliarde euro (1,0% din PIB) pentru 2019. Drept urmare, presiunile de depreciere a leului ar putea creşte dacă investiţiile de portfoliu se vor reduce. În această situaţie, BNR ar putea relua intervenţiile indirecte pe piaţa valutară pentru a preveni creşterea rapidă a cursului de schimb EURRON” concluzionează analiza.
[ajax_load_more]
