Contractele futures pe acțiunile americane au crescut din nou azi, după ce indicii au revenit în prima zi de tranzacționare a lunii, pe fondul unor date economice mai slabe decât se așteptau analiștii care au mai atenuat temerile cu privire la o creștere agresivă a ratelor de dobândă ale Rezervei Federale.

La finalul ședinței de tranzacționare de ieri, indicele Dow Jones a crescut cu 2,66%, S&P 500 a crescut cu 2,59%, iar Nasdaq Composite a crescut cu 2,27%, toate cele trei valori de referință revenind de la cele mai scăzute niveluri din ultimii doi ani.

Indicele PMI din septembrie a arătat că activitatea de producție a crescut în cel mai lent ritm din ultimele 30 de luni, pe măsură ce comenzile noi s-au contractat, âsemn că înăsprirea condițiilor monetare ar putea afecta cererea.

Randamentele trezoreriei au scăzut, investitorii sperând că Fed-ul va încetini ritmul creșterilor ratelor sale. Piețele așteaptă acum raportul lunar privind locurile de muncă din SUA care urmează vineri, precum și rapoartele privind câștigurile de la o serie de companii săptămâna aceasta.

De asemenea, piețele bursiere europene indică o deschidere în creștere azi, susținute de o creștere a acțiunilor la nivel mondial și de scăderea randamentelor obligațiunilor. Contractele futures DAX și Stoxx 600 au crescut ambele cu peste 1% la începutul tranzacțiilor.

In sectorul energetic, petrolul WTI se tranzacționează în apropierea prețului de 84 de dolari pe baril, după ce au crescut cu peste 5% în sesiunea anterioară înainte de reuniunea OPEC+, unde se așteaptă o reducere mare a aprovizionării pentru a contracara slăbiciunea recentă a piețelor energetice.

Cartelul celor mai mari producători urmează să se întâlnească miercuri la Viena și este probabil să reducă producția cu peste 1 milion de barili pe zi, cu posibilitatea unor reduceri suplimentare voluntare de către membrii individuali, a raportat Reuters.

Între timp, indicele de referință al petrolului din SUA a scăzut pentru a patra lună consecutivă în septembrie, deoarece creșterile agresive ale ratelor dobânzii de către marile bănci centrale, menite să reducă inflația, au stârnit temeri de o încetinire a economiei globale care ar putea afecta cererea de energie.