Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 4,75 la sută pe an, de la 3,75 la sută pe an, începând cu data de 7 iulie 2022, majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 5,75 la sută pe an, de la 4,75 la sută pe an și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 3,75 la sută, de la 2,75 la sută pe an, începând cu data de 7 iulie 2022.

Mișcarea, așteptată de majoritatea analiștilor, vine pe fondul creșterii ratei anuale a inflației în primele două luni ale trimestrului II 2022 mai mult decât s-a anticipat, consemnând un salt în aprilie, până la 13,76 la sută, de la 10,15 la sută în martie, urmat de o majorare moderată în luna mai, la 14,49 la sută.

Cea mai mare parte a creșterii a fost determinată din nou de componente exogene ale IPC, mai cu seamă de scumpirea consistentă și peste așteptări a energiei electrice și gazelor naturale – pe fondul modificării în luna aprilie a caracteristicilor schemelor de plafonare a prețurilor –, și într-o mică măsură de majorarea prețului combustibililor, sub influența ascensiunii cotației țițeiului, în contextul războiului din Ucraina și al sancțiunilor asociate.

Rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a accentuat trendul ascendent în prima lună a trimestrului II, inclusiv în raport cu previziunile, dar și l-a temperat apoi, ajungând la 9,1 la sută în luna mai, de la 7,1 la sută în martie, în principal sub influența unor noi creșteri consistente ale prețurilor alimentelor procesate.

Astfel, evoluția componentei continuă să reflecte efectele majorărilor ample ale cotațiilor materiilor prime, prioritar agroalimentare, și ale costurilor crescute cu energia și transportul, alături de influențele blocajelor în lanțuri de producție, potențate de cotele înalte ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt, de reziliența cererii pe anumite segmente, precum și de ponderea însemnată deținută în coșul de consum de produsele alimentare și de cele importate.

Prin urmare, accelerarea creșterii ratei anuale a inflației în primele luni din trimestrul II a continuat să fie determinată de șocurile globale pe partea ofertei, amplificate de războiul din Ucraina și de sancțiunile instituite, ce au antrenat și impulsionat ascensiunea puternică a inflației pe plan mondial, la valori fără precedent în ultimele decenii în state dezvoltate, inclusiv în numeroase țări europene.

Rata medie anuală a inflației IPC și cea calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) au crescut în luna mai la 8,3 la sută și la 7,1 la sută, de la 6,5 la sută, respectiv, 5,6 la sută, în martie 2022.

Activitatea economică s-a intensificat în trimestrul I 2022 mai puternic decât s-a anticipat, crescând cu 5,2 la sută față de trimestrul IV 2021, când s-a majorat cu 1,0 la sută, comparativ cu intervalul precedent. Evoluția face probabilă o reamplificare vizibil peste așteptări a excedentului de cerere agregată în acest interval, dar relativ moderată.

Dinamica anuală a PIB s-a mărit în trimestrul I 2022 la 6,5 la sută, de la 2,4 la sută în trimestrul IV 2021, semnificativ mai mult decât s-a anticipat.

Plusul de dinamică a fost determinat, însă, în principal de variația stocurilor, iar aportul consumului privat – secundar ca mărime –, s-a datorat unor subcomponente altele decât cumpărările de mărfuri și servicii, care și-au diminuat considerabil avansul în termeni anuali în acest trimestru, inclusiv pe fondul unui efect de bază.

O contribuție notabilă a venit și din partea formării brute de capital fix, ca efect al redinamizării consistente, față de aceeași perioadă a anului trecut, atât a investițiilor nete în utilaje (inclusiv mijloace de transport), cât și a construcțiilor noi.

Totodată, exportul net și-a anulat în acest trimestru contribuția negativă la dinamica anuală a PIB, în condițiile în care creșterea variației anuale a volumului exportului de bunuri și servicii a devansat-o pe cea a volumului importului.

Soldul negativ al balanței comerciale și-a reaccelerat însă creșterea în termeni anuali, preponderent pe fondul evoluției relativ mai nefavorabile a prețurilor importurilor, iar deficitul de cont curent și-a accentuat considerabil trendul de adâncire în raport cu perioada similară a anului trecut, inclusiv ca urmare a deteriorării puternice a dinamicii soldului balanței veniturilor primare, pe seama ieșirilor de profituri reinvestite și de dividende distribuite.

Evoluțiile recente ale indicatorilor cu frecvență ridicată sugerează o cvasi-stagnare a activității economice în trimestrul II, sub impactul războiului din Ucraina și al sancțiunilor asociate, implicând o scădere considerabilă a dinamicii anuale a PIB în acest interval.

Astfel, datele aferente lunii aprilie arată o decelerare a creșterii anuale a comerțului cu amănuntul și a celui auto-moto, precum și o amplificare a contracției în termeni anuali a producției industriale, concomitent cu diminuarea considerabilă a dinamicii comenzilor noi în industria prelucrătoare.

Totodată, volumul lucrărilor de construcții a consemnat în aprilie un declin amplu față de perioada similară a anului trecut, în principal ca urmare a evoluțiilor de pe segmentul rezidențial și de pe cel nerezidențial, dar și ca urmare a accentuării contracției construcțiilor inginerești.

Efectivul salariaților din economie a continuat însă să se mărească în martie-aprilie, într-un ritm lunar chiar ceva mai alert și atribuibil aproape exclusiv angajărilor din sectorul privat, iar rata șomajului BIM s-a redus gradual în ultimele luni, până la 5,4 la sută în mai, rămânând totuși vizibil peste valorile pre-pandemie.

Totodată, deficitul de forță de muncă raportat de companii și-a accelerat creșterea în trimestrul II, tinzând să se apropie de nivelurile prevalente anterior pandemiei, iar intențiile de angajare pe orizontul apropiat de timp s-au majorat, dar în condițiile unor evoluții mixte la nivel sectorial, justificate probabil mai ales de efectele și incertitudinile generate de războiul din Ucraina și de sancțiunile instituite.

Pe piața financiară, principalele cotații ale segmentului monetar interbancar și-au accelerat creșterea în perioada recentă, sub impactul majorării ratei dobânzii de politică monetară din luna mai și al controlului ferm exercitat de banca centrală asupra lichidității de pe piață, dar și pe fondul așteptărilor privind creșterea ratei dobânzii-cheie, potențate de mesajele BNR și de deciziile băncilor centrale din regiune.

La rândul lor, randamentele titlurilor de stat și-au accentuat traiectoria ascendentă, îndeosebi pe scadențele scurte și medii, inclusiv în contextul unui scurt episod de sell-off pe piețele de obligațiuni, antrenat de expectațiile privind normalizarea mai rapidă a conduitei politicii monetare de către Fed și BCE, precum și pe fondul continuării deteriorării sentimentului investitorilor financiari față de unele piețe din regiune.

Totodată, rata medie a dobânzii la depozitele noi la termen și-a accelerat considerabil creșterea în aprilie și mai, chiar și pe segmentul populației. În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro s-a menținut relativ stabil și pe parcursul lunilor mai și iunie.

Dinamica anuală de două cifre a creditului acordat sectorului privat a continuat să crească în primele luni ale trimestrului II, ajungând la 16,5 la sută în luna mai și la 16,16 la sută pe ansamblul intervalului, în condițiile în care menținerea relativ constantă a variației deosebit de înalte a componentei în lei a fost însoțită de o nouă accelerare a creșterii creditului în valută. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat s-a menținut astfel constantă, la 72,7 la sută.

Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației va continua să crească până la mijlocul trimestrului III, sub impactul șocurilor pe partea ofertei, dar într-un ritm vizibil încetinit, urcând astfel moderat peste valorile prognozate în luna mai pe orizontul scurt de timp.