BET
11730.66
1.74%
BET-TR
22817.4
1.74%
BET-FI
49855.59
0.99%
BETPlus
1751.63
1.67%
BET-NG
877.69
1.44%
BET-XT
1027.2
1.63%
BET-XT-TR
1985.37
1.63%
BET-BK
2189.66
1.13%
ROTX
26356.39
1.83%


Claudiu Cazacu, XTB: Vara căldurilor extreme în Europa. Cum se resimt efectele secetei pe burse?

Autor: Financial Market
Timp de citit: 4 minute

Zonele evacuate și peste 27 de mii de hectare de vegetație arse de la începutul anului în Franța, 30 de mii de hectare în Portugalia, incendiile și seceta din Italia și Grecia, temperaturi record, la niveluri „africane” șocante pentru britanicii care ar folosi, în ciuda prețului energiei, aerul condiționat, dacă l-ar avea instalat, toate atrag atenția asupra unor desfășurări neobișnuite ale tiparelor de vreme.

Seceta se simte mai puternic, pentru că deficitul de apă nu este rezultatul unui singur an neobișnuit de uscat, ci al unei serii anuale de precipitații sub medie.

Temperaturile ridicate, favorizând evaporarea, și ploile concentrate deseori în intervale scurte, au privat de resursa esențială rezervele de apă dulce din regiuni altădată abundent alimentate.

În Italia, râul Po aproape a secat în unele porțiuni, iar autoritățile caută soluții pentru cea mai severă vară pentru agricultură din ultimii 70 de ani.

Apar plaje noi și situri arheologice vechi de mii de ani, dar prețul plătit e copleșitor. În fapt, producția de grâu și porumb la hectar în regiunile din nordul Italiei afectate de secetă ar urma să scadă cu 30%, potrivit unei asociații de profil (Coldiretti).

Situația e atât de serioasă încât regiunea Lombardiei a cerut Elveției să elibereze o parte din apa bazinelor alpine din cantonul învecinat Ticino, pentru a ajuta la irigarea terenurilor agricole lombarde.

Refuzul elvețienilor a venit cu explicația: se confruntă cu aceeași problemă a lipsei apei, și nu își permit să împartă nimic. Apa a devenit, din această perspectivă, cea mai valoroasă resursă a regiunii.

În sudul Franței, unii agricultori au recoltat rapița pe timpul nopții, în încercarea de a evita incendiile produse de tractoarele încinse de pe câmpurile aflate deja la temperaturi foarte ridicate.

În România, Ministerul Agriculturii a anunțat un program de 1,5 mld. EUR pentru extinderea suprafețelor irigate până în 2027.

Nivelul actual al suprafețelor irigate este, însă, cu mult sub cel din 1990. Există, de asemenea, dezbateri referitoare la modul de irigare, varianta canalelor largi și deschise fiind expusă riscurilor, mai ales atunci când volumele de apă disponibile sunt mai reduse.

România a fost pe locul 1 în Europa la exporturile de porumb în sezonul trecut, cu 4,3 mil. de tone. Anul acesta ar fi putea introduse restricții pentru export, urmând a fi oferite internațional anumite cantități doar după acoperirea nevoilor interne, potrivit ministrului Agriculturii.

Situația este complicată având în vedere atât cererea mai mare la nivel global, unde se caută înlocuitori pentru grânele neexportate din Ucraina, cât și seceta care afectează producția în mai multe regiuni.

Producția locală, estimată inițial la aprox 14 mil tone, ar putea fi, potrivit unor estimări mai recente, de 8 mil. tone.

În România, recoltarea în unele zone a început mai devreme decât ar fi fost normal, pentru a evita unele pierderi cauzate de secetă.

În Franța, lângă Toulouse, recoltarea grâului dur cu două săptămâni mai devreme a dus la scăderi de 30% a randamentului la hectar.

La nivel local, producția la hectar e estimată (conform Comisiei Europene) să scadă cu 5,7% față de media pe 5 ani, iar volumul total să ajungă la 9,3 mil. de tone, față de 10,4 mil. tone anul trecut.

La floarea-soarelui, România a fost pe locul 2 la exporturi în sezonul trecut. Cererea internațională este mare, având în vedere importanța producției din Ucraina, cu aproximativ 20% din producția mondială de semințe și ulei de floarea-soarelui, și peste o treime din exporturile globale.

CITESTE SI:  Rezerva Federală va majora rata dobanzii din SUA cu încă 75 puncte de bază. Cum vor reacționa piețele de acțiuni?

În România, randamentul pentru floarea-soarelui ar urma să crească la 2,69 tone/ha, cu 3,2% peste media ultimilor 5 ani (conform estimărilor Comisiei Europene).

Totuși, și această categorie intră în vizorul restricțiilor la export până când e acoperită cererea internă.

Prețul grânelor a cunoscut o creștere explozivă în primele luni ale anului, pe fondul izbucnirii conflictului din Ucraina, a întreruperii alimentării piețelor globale cu cereale din regiune, și a temerii că situația va fi de durată.

Porumbul pe scadența cea mai apropiată la bursa din Paris a ajuns la 383 EUR/tonă pe 17 mai, de la 239 EUR/tonă pe 21 februarie.

Grâul a urcat de la 243 EUR/tonă pe 21 februarie, la 436 EUR/tonă pe 17 mai.

Între vârful din mai și valoarea de dinainte de intrarea trupelor ruse în Ucraina, porumbul a crescut cu 60,3% iar grâul cu 79,4%.

De atunci piețele au prins mai multă încredere, trecând cotațiile pe trend descendent, atât pe seama unor livrări parțiale a grânelor ucrainiene, cât și a speranțelor pentru producții mai mari în SUA și Canada.

Sezonul care se încheie anul acesta a fost afectat de secetă, mai ales în Canada, unde exporturile de grâu au scăzut cu 40%.

Grâul a ajuns pe 20 iulie la 327,25 EUR per tonă, iar porumbul la 313,25 EUR per tonă, scadența decembrie respectiv noiembrie.

Potrivit USDA (Ministerul Agriculturii din SUA), producția de grâu a Canadei ar trebui să crească cu 60% (de la un nivel scăzut) în sezonul 22/23 până la 34 mil. de tone, asigurând o stabilizare a pieței, mai ales în destinațiile sale de export din America Latină și statele din Caraibe, în timp ce producția din SUA ar urma, de asemenea, să crească.

Pentru sezonul următor, la porumb, creșterile masive de export al producției din Brazilia (12 mil. tone) nu ar urma, potrivit estimărilor agenției americane, să acopere declinul din Ucraina (15 mil. tone) și UE (0,9 mil. tone) ducând, în total, la exporturi mai reduse cu 6,8 mil. tone.

La grâu, din 8,8 mil. tone pierdute la export de Ucraina, 6,5 ar fi acoperite de un surplus al exporturilor dinspre UE.

Piața europeană pare a fi atins un echilibru pe termen scurt la prețul porumbului, în timp ce grâul se află, încă, în tendință descendentă.

Pe seama datelor actuale, și cu evaluarea riscurilor induse de vreme în perioada următoare, perioada de vară târzie/început de toamnă ar putea reactiva presiuni ascendente, în special pentru porumb, care se află la peste 16% distanță de minimele atinse în prima săptămână din iulie, în timp ce grâul a revenit cu doar 3% din minimele perioadei similare.

Pe termen lung, fenomenele anului acesta ar trebui să trezească conștiința unei necesități majore de investiții în sisteme de reziliență climatică.

Va fi nevoie de un efort consolidat de inginerie „fizică” (în complementaritate, nu opoziție cu cea digitală) pentru a proteja solul și apa și a răspunde unor provocări majore pentru activitatea umană.

Inflația generată de modificările climei e parte a unui fenomen care induce provocări de durată.

Resursele ample pentru studiu și inovarea tehnologică sunt esențiale pentru a limita consecințele, altfel greu de suportat de societăți care, până de curând, s-ar fi văzut drept foarte departe de zona de pericol climatic.