Conform raportului trimestrial asupra inflatiei publicat de Banca Nationala a României, rata anuală a inflației IPC va atinge 4,2 la sută la sfârșitul anului 2019 și 3,4 la sută la finele anului 2020, in crestere față de prognozele anterioare.

Spre deosebire de raportul precedent, scenariul actualizat prevede înregistrarea unei valori similare pentru finele anului curent și o revizuiește marginal în sus cu 0,1 puncte procentuale pentru sfârșitul celui viitor.

Pentru anul curent, evoluția relativ mai favorabilă a componentelor exogene ale coșului de consum este de așteptat a fi compensată de avansul mai alert al inflației de bază, în timp ce pentru finele anului 2020 revizuirea ascendentă a prognozei de inflație reflectă contribuția exclusivă a indicelui CORE2 ajustat.

Deși contribuția cumulată a componentelor exogene este revizuită doar marginal față de cea anticipată în Raportul asupra inflației din mai, acestea sunt rezultatul unor evoluții deja înregistrate în prima parte a anului: reducerea cotațiilor petrolului de pe parcursul lunii iunie cu influență asupra prețurilor combustibililor și diminuarea în
iulie a prețului gazelor furnizate clienților casnici, cu impact asupra prețurilor administrate.

În sens invers a acționat creșterea din iulie a prețului țigaretelor, cu un impact notabil la nivelul indicelui agregat IPC.

Conform aceluiasi raport, dinamica inflației a continuat să fie marcată de efectele prevederilor legislative adoptate recent (OUG nr. 114/2018, modificată prin OUG nr. 19/2019), deși cuantumul unora dintre ajustări a suferit unele
revizuiri față de runda precedentă.

Astfel, în cazul ratei anuale a inflației CORE2 ajustat presiunile din partea majorării tarifelor la serviciile de telecomunicații ca urmare a impunerii unor taxe suplimentare asupra cifrei de afaceri a companiilor din acest domeniu, deși au explicat jumătate din avansul componentei de pe parcursul trimestrului II 2019, au suferit ușoare corecții descendente.

În cazul prețurilor administrate, scenariul actualizat a luat în considerare decizia ANRE de a diminua cu peste 5 la sută, începând cu 1 iulie, prețul gazelor naturale furnizate în regim reglementat către clienții casnici, măsură favorizată de plafonarea la 68 lei/MWh a prețului de vânzare a gazului de către producătorii interni.

Datele statistice au indicat menținerea relativ constantă a ratei anuale a inflației în luna mai, la nivelul de 4,1 la sută (4,11 la sută în luna aprilie), deasupra intervalului de variație al țintei și ușor peste nivelul prognozat, în condițiile în care, în termeni anuali, temperarea creșterii prețurilor combustibililor și ale produselor din tutun a fost compensată integral de accelerarea inflației de bază (până la valoarea de 3,2 la sută).

Pe lângă influențele noii taxe din sectorul telecomunicațiilor și ale creșterii prețurilor internaționale ale unor produse agroalimentare, avansul evidențiază presiuni inflaționiste ridicate pe partea cererii și a costurilor salariale, concomitent cu ajustarea ascendentă a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt.

Datele privind creșterea economică în trimestrul I 2019 indicau accelerarea dinamicii anuale a PIB real la 5 la sută, de la 4,1 la sută în trimestrul anterior.

Pe partea cererii, consumul final a fost factorul determinant al creșterii economice, intensificarea de ritm datorându-se inclusiv unui efect de bază, urmat de aportul variației stocurilor și de cel al formării brute de capital fix, a cărei dinamică a revenit în teritoriul pozitiv.

În schimb, contribuția negativă a exportului net la dinamica PIB a crescut, pe fondul lărgirii ecartului nefavorabil dintre dinamica exporturilor și cea a importurilor de bunuri și servicii. Datele aferente lunii aprilie relevau accelerarea creșterii în termeni anuali atât a deficitului balanței comerciale, cât și a celui de cont curent comparativ cu ritmurile înregistrate în trimestrul I 2019.

Pornind de la ultimele valori înregistrate, scenariul de bază preconizează continuarea majorării în anul curent a deficitului de cont curent ca pondere în PIB – raportat la valoarea de 4,5 la sută înregistrată în 2018 –, urmată de o relativă stagnare în 2020. În aceste condiții, indicatorul de performanță stipulat de Comisia Europeană pentru țările membre, ce vizează dezechilibrul extern, este de așteptat să depășească nivelul reper de 4 la sută din PIB nominal încă din anul curent.

Pe fondul acumulării într-un ritm mai rapid a dezechilibrelor în plan extern în cazul României comparativ cu
economiile din regiune și al perspectivei unei încetiniri a activității economice a partenerilor comerciali, această evoluție este de natură a amplifica o serie de vulnerabilități ale economiei românești, cu impact inclusiv asupra gradualității și, respectiv, a consecințelor în plan macroeconomic ale ajustărilor viitoare necesare corectării acestor dezechilibre.

[ajax_load_more]