Banca Nationala a Romaniei a dat astăzi publicității Raportul asupra stabilității financiare, editia iunie 2019, care reliefeaza cele mai importante riscuri interne în contextul unor evoluții economice și financiare internaționale marcate de o incertitudine ridicată.

Astfel, cele mai importante amenintări identificate in raport sunt: tensionarea echilibrelor macroeconomice interne, riscul privind cadrul legislativ incert și impredictibil în domeniul financiar-bancar, deteriorarea încrederii investitorilor în economiile emergente precum si structura și costul finanțării deficitului de cont curent și a deficitului bugetar.

Conform raportului, riscul privind tensionarea echilibrelor macroeconomice a continuat să se manifeste, în contextul deteriorării balanței contului curent și al incertitudinilor privind conduita politicii fiscale, în timp ce structura creșterii economice a rămas suboptimală.

Deficitele gemene (comercial si de cont curent) au continuat să se deterioreze. Deficitul bugetar a ajuns la nivelul de 3% din PIB în anul 2018, iar deficitul structural s-a majorat la 3,6% (față de ținta de 1 la sută asumată prin Pactul de stabilitate și creștere) și este anticipat să se adâncească, ceea ce diminuează capacitatea autorităților de a acționa anti-ciclic în momentul încetinirii activității economice. In acelasi timp, excedentul de cerere relevă presiuni inflaționiste în creștere, cu efecte și asupra echilibrului extern.[emaillocker]

Deficitul de cont curent s-a majorat, înregistrând cea mai ridicată valoare la nivel european (4,5% din PIB), iar finanțarea acestuia s-a realizat doar parțial din fluxuri negeneratoare de datorie. Deși, cu un aport diminuat, consumul a rămas principalul motor al creșterii economice.

În schimb, activitatea de investiții s-a restrâns, în timp ce exportul net a continuat să erodeze dinamica PIB real. Aceste elemente au determinat reclasarea riscului privind tensionarea echilibrelor macroeconomice interne din categoria riscurilor sistemice moderate în cea a riscurilor ridicate, cu perspectivă de creștere în perioada următoare.

In ceea ce priveste gradul de ocupare a forței de muncă din România, acesta a continuat să se îmbunătățească de la data Raportului anterior (decembrie 2018), cu implicații pozitive asupra evoluției șomajului.

România a înregistrat performanțe bune și în ceea ce privește productivitatea orară a muncii (+3,8 la sută în anul 2018 față de anul 2017, comparativ cu o medie europeană de 0,7 la sută). Aceste rezultate arată că ar putea exista spațiu pentru creșteri salariale care ar conduce la o împărțire mai echilibrată între factorul muncă și factorul capital a valorii adăugate produse în economie.

„Este important, însă, ca majorările salariale să conducă și la schimbarea structurii economiei înspre sectoare generatoare de valoare adăugată mai ridicată, prin implementarea unor politici publice de susținere a companiilor inovatoare și a unor programe de perfecționare a forței de muncă. Pentru reducerea riscului de a înregistra o creștere economică nesustenabilă sunt necesare, pe de o parte, o corecție fiscală pentru diminuarea deficitului bugetar, iar pe de altă parte de implementarea reformelor structurale în vederea apropierii ofertei interne de cererea de bunuri și servicii,” se arată in raport.

Conform datelor BNR, România a inregistrat in ultimii cinci ani cel mai mare ritm de creștere economică la nivelul Uniunii Europene, media anuală de 4,6% fiind mai mult decat dublă față de media UE de 2%.

„Acest ritm de crestere impresionant pe care l-a consemnat economia României si care a contribuit la diminuarea decalajului față de media Uniunii Europene, a fost insa asociat cu cresterea importantă a consumului in dauna investițiilor, mai ales in dauna investitiilor publice. Slaba corelare a majorării consumului si deci a cererii interne agregate cu potențialul economiei a facut ca performanța creșterii economice sa fie corelată de o dinamică importantă a importurilor cu efecte negative asupra balanței externe deoarece importurile s-au situat cu mult peste crețterea exporturilor, care exporturi au crescut si ele,” a precizat Mugur Isarescu, Guvernatorul BNR.

De asemenea pe plan intern, riscul privind cadrul legislativ incert și impredictibil în domeniul financiar-bancar, cu implicații asupra solvabilității sectorului bancar, a revenit în a doua parte a anului 2018 la nivelul de risc ridicat.

Incertitudinile s-au accentuat la sfârșitul anului 2018, în urma adoptării OUG nr. 114/2018, prin care a fost introdusă inclusiv o taxă pe activele bancare. Prevederile specifice încorporau o serie de elemente care afectau stabilitatea financiară: (i) calibrarea cuantumului taxei în funcție de valoarea indicilor de piață ROBOR, aspect care ar fi putut afecta negativ eficiența politicii monetare, (ii) un nivel semnificativ mai ridicat al cotei de taxare în comparație cu practica internațională, (iii) o bază impozabilă formată din totalitatea activelor financiare ale instituțiilor de credit. În plus, implementarea OUG 114/2018 nu a fost precedată de un studiu de impact al inițiatorilor și nici de o consultare a părților implicate, respectiv a Băncii Centrale Europene.

Al treilea risc sistemic ridicat identificat este de natură externă și anume deteriorarea încrederii investitorilor în economiile emergente, inclusiv din perspectiva incertitudinilor privind evoluțiile economice din UE și SUA.

La nivel internațional, un grad important de incertitudine definește evoluțiile economice și financiare, în condițiile în care vulnerabilitățile continuă să se acumuleze, în special în ceea ce privește îndatorarea sectoarelor privat și public, iar activitatea economică s-a mai temperat.

Există premisele ca aceste vulnerabilități să se majoreze în perioada următoare în contextul în care tendința de normalizare a condițiilor financiare demarată de principalele bănci centrale la nivel global pe parcursul anului trecut s-a estompat, pe fondul încetinirii ritmului de creștere economică.

Creșterea vulnerabilităților, în condițiile menținerii unor condiții financiare acomodative relativ la valorile istorice, în strânsă legătură cu factori precum (i) tensiunile comerciale dintre SUA și China, (ii) incertitudinile referitoare la
modalitatea de soluționare a procesului de ieșire a Marii Britanii din Uniunea Europeană (Brexit) sau (iii) reapariția îngrijorărilor cu privire la situația datoriilor suverane din zona euro pot contribui la majorarea aversiunii la risc a investitorilor pe piețele financiare internaționale. Acest risc apare menționat, sub diverse forme, și în rapoartele asupra stabilității financiare elaborate de FMI, BCE și FED.[/emaillocker]

[ajax_load_more]