BET
16839.78
-0.4%
BET-TR
34940.53
-0.4%
BET-FI
60437.39
-0.07%
BETPlus
2489.45
-0.4%
BET-NG
1204.49
-0.31%
BET-XT
1436.11
-0.4%
BET-XT-TR
2946.29
-0.4%
BET-BK
3089.75
-0.63%
ROTX
36963.96
-0.38%


Analiză Radu Puiu, XTB: Japonia și Marea Britanie, rezultate economice dezamăgitoare. Ce urmează acum pentru economia lumii?

Autor: Monica Preda
Timp de citit: 4 minute

Două mari puteri economice, Japonia și Marea Britanie, au raportat la mijlocul lunii februarie, pentru al doilea trimestru consecutiv, un produs intern brut negativ care se traduce, în teorie, în recesiune tehnică. În aceste condiții, atenția este acum îndreptată către SUA – ar putea ca cea mai mare economie a lumii să pășească, de asemenea, pe acest drum?

O dată cu contracția economică, Țara Soarelui Răsare a părăsit podiumul celor mai mari economii ale lumii, fiind surclasată de Germania, stat care ocupă, astfel, locul 3 în acest top. Guvernul de la Tokio a anunțat că economia s-a contractat cu o rată anuală de 0,4% în perioada octombrie-decembrie, deși a crescut cu 1,9% pentru tot anul 2023. Acest rezultat vine după o contracție de 2,9% în perioada iulie-septembrie, potrivit lui Radu Puiu, analist financiar în cadrul XTB România.

„Scăderea înregistrată de yenul japonez a fost un factor-cheie în părăsirea podiumului, deoarece comparațiile PIB-ului nominal sunt în dolari. Astfel, produsul intern brut nominal al Japoniei pentru 2023 se situa la 4.200 de miliarde de dolari în dolari, potrivit datelor guvernamentale, față de 4.500 de miliarde de dolari, în cazul Germaniei. Slăbiciunea relativă a Japoniei reflectă un declin al populației sale și, în același timp, productivitate și competitivitate în scădere”, subliniază Radu Puiu.

Indicatorii de sentiment economic din Germania rămân destul de „deprimați”, cifrele din ianuarie atingând minime nemaiîntâlnite din perioada pandemiei. Valorile înregistrate indică o activitate economică slabă pentru prima jumătate a anului 2024. După o contracție de 0,3% a producției în 2023, se așteaptă ca economia germană să înregistreze, de fapt, o creștere modestă de 0,3% în 2024 – revizuirea fiind în scădere față de cea de 0,8%, prognozată anterior în toamna lui 2023. Proiecția pentru 2025 rămâne, însă, constantă la o creștere de 1,2%.

Potrivit analistului financiar al XTB România, deficitul de forță de muncă din Japonia ar putea reprezenta o provocare pentru activitatea economică, în timp ce o redresare bazată pe comerț este, de asemenea, puțin probabilă pe fondul stagnării fluxurilor de exporturi și importuri. Cele mai recente date privind PIB-ul ar putea însemna că banca centrală a țării ar putea amâna și mai mult decizia așteptată cu nerăbdare de a crește ratele dobânzilor. Banca Japoniei a introdus o rată negativă a dobânzii în 2016, în încercarea de a stimula cheltuielile și investițiile. Ratele negative fac yenul mai puțin atractiv pentru investitorii globali, factor care a dus la scăderea valorii monedei. Yenul s-a depreciat cu 6,6% în raport cu dolarul american de la începutul acestui an, ceea reprezintă una dintre cele mai slabe performanțe dintre monedele G10 (Grupul celor 10 națiuni industrializate).

„După o scădere la sfârșitul anului trecut, consumul privat ar trebui să se îmbunătățească în trimestrul actual, având în vedere o stabilizare a inflației și o creștere așteptată a salariilor. Rata șomajului a scăzut în decembrie la un minim al ultimelor 11 luni, de 2,4%. Recesiunea surprinzătoare complică situația pentru guvernatorul Băncii Japoniei, Kazuo Ueda. În timp ce bancherii centrali ar dori, în general, să evite creșterea costurilor de împrumut atunci când economiile lor sunt în contracție, Ueda pare să se concentreze mai mult pe tendințele pe termen lung ale inflației și salariilor, decât pe cifrele trimestriale de creștere economică”, arată Radu Puiu.

Majoritatea economiștilor au prognozat în luna ianuarie, într-un interviu pentru Bloomberg, că banca centrală a Japoniei va majora ratele până în aprilie. S-ar putea ca încetinirea economiei să nu fie suficientă pentru a deturna BOJ de la acest interval de timp. Guvernatorul Ueda a declarat, de asemenea, că starea financiară va rămâne acomodativă, chiar dacă va renunța la ultima rată negativă a dobânzii din lume. O majorare ar plasa, probabil, dobânzile la zero.

CITESTE SI:  Evoluții bursiere: Perspectivele de reducere ale dobânzilor aduc creșteri pe bursele internaționale

SUA au un avantaj economic semnificativ, în comparație cu celelalte state

Pe de altă parte, în SUA s-a întâmplat exact opusul. În ultimele două trimestre, economia națiunii a înregistrat o creștere a PIB-ului mult peste așteptări, datorată în mare parte cheltuielilor de consum robuste. Economia americană are un avantaj față de majoritatea economiilor datorită stimulentelor de 5.000 de miliarde de dolari „injectate” în timpul pandemiei în economie, care continuă să contribuie la consolidarea finanțelor gospodăriilor. Un alt avantaj este faptul că SUA sunt mai puțin dependente de energia din Rusia. Acest lucru presupune faptul că țara este mai puțin vulnerabilă în fața creșterii prețurilor la gazele naturale, care a urmat invaziei Rusiei în Ucraina.

Datele privind vânzările de retail din SUA pentru luna ianuarie au fost mult mai mici decât se așteptau, sugerând că americanii ar putea să își reducă cheltuielile după un sezon record de sărbători. Cu toate acestea, piața forței de muncă rămâne remarcabil de puternică, rata șomajului din țară menținându-se sub 4% timp de 24 de luni consecutive. În plus, trebuie să subliniem faptul că o situație similară s-a produs în SUA în 2022, când s-au înregistrat două trimestre consecutive de creștere negativă a PIB-ului. De data aceasta, un astfel de scenariu pare puțin probabil, mai ales pentru că o potențială cale spre recesiune în SUA s-ar contura dacă Fed nu va reduce deloc ratele dobânzilor în acest an”, explică Radu Puiu.

Având în vedere că investitorii iau în calcul pe scară largă posibilitatea unor reduceri multiple ale ratelor în 2024, dacă acestea nu se confirmă, ar putea fi afectate piețele financiare suficient de grav pentru a declanșa o recesiune.

În paralel, pentru Japonia, viitorul pare destul de „sumbru”: nu va putea depinde la nesfârșit de cererea externă pentru a compensa consumul intern slab, mai ales pentru că unii parteneri comerciali-cheie vor înregistra, probabil, o încetinire a ritmului de creștere în acest an. Mai mult, se așteaptă ca banca centrală niponă să înceapă să majoreze ratele dobânzilor în acest an, într-un moment în care alte bănci centrale importante sunt așteptate să înceapă procesul de relaxare a dobânzilor. Această ipoteză vine, probabil, să întărească yenul, ceea ce va face ca exporturile japoneze să fie mai scumpe și, la rândul lor, să reducă cererea externă.

Fondul Monetar Internațional preconizează că Germania va înregistra o creștere economică slabă în 2024, de doar 0,5%, subliniază analistul XTB. Națiunea suferă onsecințele faptului că s-a „dedicat” în totalitate interdependenței și globalizării – a externalizat securitatea către SUA, creșterea bazată pe exporturi către China și alimentarea energetică către Rusia.

„Încetinirea creșterii economice în China, până de curând a doua mare piață de export a Germaniei, a redus cererea de bunuri, iar schimbările fundamentale din economia chineză înseamnă că este posibil ca cererea să nu mai revină la nivelurile anterioare. În plus, China a devenit un rival. Acum este capabilă să producă bunuri similare pe care în mod normal le importa din Europa”, mai punctează Radu Puiu.