In 2023, puterea de cumpărare medie pe cap de locuitor în Europa este de 17.688 Euro. Cu toate acestea, există o diferenţă clară între cele 42 de ţări din Europa: Liechtenstein, Elveţia şi Luxembourg, de exemplu, au un venit net mai mare decât restul Europei, în timp ce puterea de cumpărare este cea mai mică în Belarus, Kosovo şi Ucraina.

Principalul câştigător al anului este Irlanda, care a urcat patru locuri în clasamentul European. Acestea sunt unele din rezultatele ale noului studiu publicat „GfK Purchasing Power Europe 2023”.

În total, europenii au în jur de 12.1 miliarde de Euro la dispoziţie pentru a cheltui în 2023 pentru hrană, servicii, energie, pensii private, asigurări, vacanță, mobilitate și cumpărături de bunuri de larg consum și de folosință îndelungată. Această cifră corespunde unei puteri medii de cumpărare pe cap de locuitor de 17.688 Euro pe an, ceea ce reprezintă o creştere de 5.8% comparativ cu anul trecut. Cu toate acestea, suma totală pe care consumatorii o au la dispoziţie pentru cheltuieli şi economii variază semnificativ de la o ţară la alta şi depinde şi de evoluţia preţurilor în 2023.

Irlanda continua să aibă o creştere accelerată în 2023

Precum în anii trecuţi, Liechtenstein depăşeşte cu mult valoarea puterii de cumpărare faţă de celelalte ţări. Liechtenstein are o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 68.843 Euro, de aproape 3.9 ori mai mare decât media europeană. Elveţia şi Luxembourg se află pe locurile doi şi trei. Elveţienii 49.592 Euro disponibil pentru cheltuieli pe cap de locuitor – de aproape 2.8 ori media puterii de cumpărare europeană – Luxemburghezii au un venit net de 40.931 Euro pe cap de locuitor. Acesta înseamnă mai mult de 2.3 faţă de media europeană.

Puterea de cumpărare în Europa (top zece)

Toate celelalte țări din top zece au, de asemenea, o putere de cumpărare pe cap de locuitor semnificativ peste medie – cu cel puţin 47% mai mare decat media europeană, Marele câştigător este Irlanda: după ce anul trecut abia a intrat în top 10, anul acesta a reuşit să urce patru locuri până pe locul şase. Cu 26.882 Euro pe cap de locuitor, irlandezii sunt cu exact 52% peste media europeană,

Au existat şi alte schimbări în top 10. Islanda şi Danemarca au urcat fiecare câte o poziţie până pe locul patru şi respectiv cinci, în timp ce Austria şi-a îmbunătăţit Iocul cu două poziţii, ajungând pe şapte. Norvegia, pe de altă parte, a coborât patru locuri, Germania un loc si Marea Britanie trei poziții, cele trei ţări ajungând pe ultimele trei poziţii ale top 10 în funcţie de puterea de cumpărare.

Per total, 16 dintre cele 42 de ţări examinate sunt peste media europenă. Acestea contrastează cu cele 26 de ţări care au puterea de cumpărare sub media europeană, inclusiv Spania, care cu 16.449 Euro pe cap de locuitor este uşor sub media europeană. La fel ca în anii precedenţi, Ucraina este în continuare la coada clasamentului. Locuitorii au o putere de cumpărare de doar 2.478 Euro per capita, ceea ce înseamnă exact 14% din media europeană.

Tim Weber, expert în serviciile Geomarketing GfK, comentează: “Anul acesta, ţările europene au înregistrat din nou o creştere semnificativă a puterii de cumpărare de aproape 6% în medie, dar acest lucru încă nu poate compensa pentru rata încă ridicată a inflaţiei. Totuşi, puterea de cumpărare nu evoluează la fel în toate ţările: de exemplu, în timp ce Irlanda urcă patru locuri, Marea Britanie, ţară învecinată, coboară trei locuri. Şi în cadrul aceleiaşi ţări au fost fluctuaţii, ca de exemplu în Cehia, unde rata puterii de cumpărare a variat considerabil acest an, sau în Polonia sau Franţa, unde este o diferenţă şi mai mare între regiunile cu putere de cumpărare mică şi cele cu putere de cumpărare mare. Totuşi, un trend oarecum pozitiv poate fi observat printre toate cele 42 de ţări. Cu toate că diferenţele sunt încă foarte mari în ceea ce priveşte potenţialul cheltuielilor, cel puţin diferenţa dintre puterile de cumpărare e mai mica.“

Olanda: O distribuţie balansată a puterii de cumpărare în provincii

În Olanda, puterea de cumpărare este de 25.098 Euro pe cap de locuitor. Aceasta însemnă un loc 12 pentru Olanda şi aproape 42% peste media europeană.

Comparativ cu alte ţări din Europa, unde diferenţa puterii de cumpărare între regiuni este câteodată foarte mare, în Olanda distribuţia potenţialului de cumpărare pe regiuni este destul de balansat. În acest sens, media puterii de cumpărare diferă cu doar plus/minus 8% între provincii.

După ce Utrecht a reuşit să ajungă în topul provinciilor în 2022 şi a împins Noord-Holland pe locul doi, provincia din apropierea capitalei Amsterdam este din nou în pole position în acest an. Cu 27.198 Euro, consumatorii au în medie cu aproximativ €800 mai mult pentru cheltuieli şi economii decât locuitorii din provincia Utrecht.

Mai există câteva modificări pe locurile de la opt la unsprezece: Flevoland urcă un loc până pe poziţia opt, în timp ce Overijssel urcă două locuri şi ajunge direct după Flevoland. Drenthe şi Friesland, pe de altă parte, coboară pe locurile zece şi respective unsprezece. La fel ca în anul precedent, Groningen este pe ultimul loc, cu 23.047 Euro disponibili pe cap de locuitor.

Franţa: Cea mai mare putere de cumpărare în Paris, cea mai mică în suburbiile pariziene

În Franţa, puterea medie de cumpărare este de 23.355 Euro în acest an. Aceasta înseamnă că francezii sunt cu exact 32% deasupra mediei europene şi se află pe locul 15. Top 10 este ocupat majoritar de districte din regiunile Île-de-France şi Auvergne-Rhône-Alpes.

Precum în anul 2022, în topul puterii de cumpărare se află Paris, unde locuitorii au la dispoziţie 38.588 Euro pentru cheltuieli şi economii. Aceasta înseamnă că parizienii sunt cu mai mult de 65% deasupra mediei naţionale şi au o putere de cumpărare mai mare de 2.5 ori faţă de cea a arondismentului cu cea mai mica puetere de cumpărare. Ca în anii trecuţi, arondismentul Saint- Denis, din nordul Parisului, ajunge pe ultimul loc, cu o putere medie de cumpărare de 15.150 Euro, adică mai mult de 35% peste media naţională. Acest lucru înseamnă că diferenţa dintre districtul cel mai puternic şi cel mai slab se măreşte anul acesta.

În arondismentul aflat pe al doilea loc, Boulogne-Billancourt, populaţia are disponibil 36.260 Euro pe cap de locuitor, ceea ce înseamnă mai mult de 55% din media Franţei; pe locul trei se află Gex cu 34.571 Euro, ceea ce înseamnă mai mult de 48% din media Franţei. Singurele modificări de anul acesta din top 10 au fost Thonon-les-Bains şi Rambouillet, care au făcut rocadă între locurile nouă şi zece. Districtul Senlis se află exact la media naţională cu un venit disponibil de 23.355 Euro pe cap de locuitor.

Italia: Divizare semnificativă între nord şi sud

În Italia, puterea de cumpărare este de 20.205 Euro. Acesta poziţionează italienii puţin peste 14% deasupra mediei europene şi pe locul 16 între cele 42 de ţări analizate.

Există diferenţe semnficative între nordul prosper al Italiei şi sudul mai sărac.Toate provinciile din top 10 sunt locate în nordul Italiei. Precum în anii trecuţi, Milano este pe primul loc. Zona din jurul metropolei modei are o putere de cumpărare de 28.141 Euro, care este cu aproape 39% peste media naţională.

Cele zece provincii cele mai puțin bogate se află toate în sudul Italiei. Precum în anii precedenţi, Crotone se alfă pe ultimul loc, cu 12.144 Euro disponibili pe cap de locuitor – ceea ce înseamnă aoroape 60% din media naţională. Locuitorii din Milano au de 2.3 ori puterea de cumpărare a locuitorilor din Crotone, dar diferenţa dintre regiunile cele mai puternice şi cele mai slabe se închide oarecum în acest an. Venitul net disponibil cel mai aproape de medie este Macerata. Cu o putere de cumpărare de 20.199 Euro, provincia este cu doar €6 sub media ţării.

Există câteva modificări în top 10 în acest an: Lecco a urcat trei poziţii şi este cum pe locul patru, cu o putere de cumpărare de 25.037 Euro. Parma, Genova, şi Modena, pe de altă parte, au coborât fiecare câte un loc, în timp ce Trieste a coborât două poziţii. Provincia Belluno este nouă în top 10 şi intră pe locul opt cu o putere de cumpărare de 24.446 Euro pe cap de locuitor. Piacenza, pe de altă parte, iese din top 10 şi ajunge acum pe locul doisprezece.

Spania: Se îndepărtează uşor de media Europei

Gipuzkoa, localizată pe coasta Bay of Biscay, a reuşit să se menţină primul loc în acest an. Cu 20.859 Euro, locuitorii provinciei celei mai mici din punct de vedere suprafaţă au cea mai mare putere de cumpărare din Spania şi sunt peste 27% faţă de media naţională. Pe locurile doi şi trei sunt Madrid cu 20.652 Euro şi Araba/Alava cu 20.494 Euro pe cap de locuitor. Locurile de la şapte la nouă s-au modificat în anul 2023. Asturias urcă două poziţii şi ajunge pe locul şapte cu 18.808 Euro pe cap de locuitor, în timp ce Navarra şi Zaragoza coboară fiecare un loc.

Insulele Baleare situate în largul coastei de est a Spaniei continentale sunt cele mai apropiate de media națională. Locuitorii acestui district au o putere de cumpărare de 16.579 Euro pe cap de locuitor, ceea ce înseamnă aproape 0.8% peste media naţională.

La coada clasamentului sunt provinciile din sud estul Spaniei. Precum în anii trecuţi, cea mai mare arie geografică a Spaniei, provincia Badajoz, ocupă ultimul loc în clasament. Cu o putere de cumpărare de 12.183 Euro, locuitorii din Badajoz au la dispoziţie aproape 74% din media naţională.

Republica Cehă: Orașe mari cu o creștere sub medie a puterii de cumpărare și pierderi semnificative în clasament

Republica Cehă are o putere de cumpărare de 14.824 Euro. Țara continuă astfel tendința din ultimii ani în care se apropie de media europeană. Deși cehii sunt încă cu 16% sub medie, ei urcă două locuri, până pe locul 20 în clasamentul general european, așa cum au făcut-o deja în anul precedent.

Ca și în anii precedenți, Praga se află din nou în fruntea clasamentului puterii de cumpărare. Locuitorii acestui district au 20.292 Euro pe cap de locuitor disponibili pentru cheltuieli și economii, ceea ce este cu aproape 37% peste media națională. Aceasta înseamnă că locuitorii din Praga sunt cu aproape 15% peste media europeană.

Cu toate acestea, în afară de Praga, celelalte orașe mari Brno-mesto (Brno) și Plzen-mesto (Pilsen) sunt scoase din top 10 al puterii de cumpărare în acest an. În plus, orașele mari Ostrava-mesto (Ostrau), Liberec (Reichenberg) și Olomouc (Olomouc) pierd, de asemenea, unele locuri în clasament.

Noi în top 10 sunt cele două districte care se învecinează cu Praga – Praha-zapad și Praha-vychod – care ocupă locurile trei și opt, cu o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 15.591 Euro și respectiv, 15.289 Euro. Pe locul doi în acest an se află Mlada Boleslav, care u urcat un loc și, cu 15.679 Euro, are cu aproape 6% mai mult venit disponibil pe cap de locuitor decât media națională. Districtul Kolin, pe de altă parte, a coborât de pe locul opt pe locul nouă.

În districtul Pelhrimov, potențialul de cheltuieli de 14.763 Euro pe cap de locuitor este cel mai apropiat de media națională. Ca și în anii precedenți, Jesenik, care se află în Moravia de Nord, la granița cu Polonia, ocupă ultimul loc în clasamentul districtului. Locuitorii acestui district au o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 12.254 Euro, ceea ce este cu aproximativ 17% sub media națională.

Polonia: Decalajul dintre regiunile cu putere de cumpărare slabă și puternică se adâncește

Polonia are o putere medie de cumpărare pe cap de locuitor de 10.903 Euro în 2023. Acest lucru plasează polonezii la puțin peste 38% sub media europeană, câștigând un loc până pe locul 29 în comparație cu celelalte 41 de țări.

Clasamentul din Polonia este condus de districtul capitalei Varșovia. Cu 17.980 Euro pe cap de locuitor, puterea de cumpărare este cu aproape 65% peste media națională. Aceasta corespunde unui potențial de cheltuieli de aproape 2,7 ori mai mare decât cel al oamenilor din districtul cu cea mai mică putere de cumpărare. În Kolnenski puterea de cumpărare pe cap de locuitor este de numai 6.765 Euro, ceea ce înseamnă că populația districtului are cu 38% mai puțin decât media pentru cumpărături, chirie, electricitate și economii. Clasamentul districtelor din Polonia arată, de asemenea, că există în continuare un decalaj deosebit de mare între regiunile bogate și cele defavorizate. Doar 83 de districte au o putere de cumpărare peste medie pe cap de locuitor, în timp ce venitul net disponibil din 297 de districte este sub media națională.

Comparativ cu anul trecut, există o singură schimbare în top 10 în acest an: Tychy pierde trei locuri și coboară pe locul 13, în timp ce districtul Warszawski Zachodni la vest de capitala Varșovia se află acum pe locul zece, cu un venit net disponibil de 13.768 Euro pe cap de locuitor. Districtul Sokolowski este cel mai apropiat de puterea medie de cumpărare, iar locuitorii acestui district au la dispoziție 10.921 Euro pe cap de locuitor, ceea ce este cu aproximativ 18 Euro mai mult decât media națională.

Ungaria: Puterea de cumpărare este cea mai mare în Budapesta, în jurul acesteia și spre granița cu Austria

Într-o comparație europeană, Ungaria se situează pe locul 29 din cele 42 de țări examinate și, prin urmare, a reușit să își îmbunătățească poziția cu un loc față de anul precedent. Cu o putere medie de cumpărare pe cap de locuitor de 10.834 Euro, Ungaria este cu aproape 39% sub media europeană.

La nivelul celor 20 de județe din Ungaria, nu s-au schimbat prea multe față de anul precedent. În top 10, doar Tolna și Vas schimbă locurile șase și șapte. Toate celelalte județe au reușit să-și apere clasamentul. Ca și în anii precedenți, capitala Budapesta ocupă primul loc cu un avans clar. Cu un potențial de cheltuieli de 14.020 Euro de persoană, locuitorii capitalei sunt cu peste 29% peste media națională.

Ca și în ultimii ani, cinci din cele douăzeci de județe ale Ungariei continuă să aibă o putere de cumpărare peste medie în 2023. Toate acestea sunt situate fie în sau în jurul capitalei Budapesta, fie spre granița cu Austria. Cu un venit net disponibil de 10.899 Euro pe cap de locuitor, Veszprem este cu doar 0,6% peste media națională și, prin urmare, se apropie cel mai mult de aceasta.

În schimb, 15 sau trei sferturi din districtele Ungariei au o putere de cumpărare sub medie. Ca și în anii precedenți, ultimul loc este ocupat de județul Szabolcs-Szatmar-Bereg, unde locuitorii au o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 8.475 Euro, ceea ce corespunde cu aproape 22% sub media națională.

România: Decalajul puterii de cumpărare se adâncește

În România, puterea medie de cumpărare pe cap de locuitor în acest an este de 7.738 Euro. Asta înseamnă că românii sunt cu 56% sub media europeană și coboară două locuri, până pe locul 33.

Nu au existat modificări în clasament în primele 10 judeţe în acest an. Cu toate acestea, se poate observa încă o dată că decalajul dintre regiunile cu putere de cumpărare slabă și puternică din România se adâncește. Bucureștiul este clar pe primul loc, cu o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 15.314 Euro, ceea ce înseamnă că locuitorii capitalei au cu aproape 98% mai multă putere de cumpărare decât media națională și de 3,8 ori mai multă putere de cumpărare decât locuitorii judeţului Vaslui, care are cea mai mică putere de cumpărare disponibilă pentru cheltuielile și economiile lor. Acolo, venitul net disponibil este de doar 4.010 Euro, ceea ce reprezintă aproape 52% din media națională.

Toate judeţele din top zece au o putere de cumpărare pe cap de locuitor peste medie. Judeţul Prahova, clasat pe locul zece, se apropie cel mai mult de media națională, cu un venit net disponibil de 7.836 Euro pe cap de locuitor, dar este încă cu aproape 1,3% peste acesta. Toate celelalte 32 de judeţe, care constituie mai mult de trei sferturi din toate judeţele, sunt sub media națională.