BET
16010.18
0.77%
BET-TR
33214.74
0.76%
BET-FI
58515.07
0.4%
BETPlus
2376.35
0.72%
BET-NG
1149.45
0.54%
BET-XT
1370.46
0.68%
BET-XT-TR
2811.22
0.67%
BET-BK
3005.58
0.6%
ROTX
35737.53
0.98%



Principalele concluzii ale specialiștilor invitați la „Tax & Finance Forum”. Cele mai importante modificări fiscale din 2023-2024 și impactul asupra mediului de afaceri

Autor: Financial Market
Timp de citit: 9 minute

Pe 20 noiembrie 2023, a avut loc la București și online o nouă ediție a conferinței „Tax & Finance Forum”, eveniment ce a reunit aproximativ 300 de specialiști din departamentul financiar și a abordat cele mai importante aspecte și noutăți legislative cu impact fiscal, principalele provocări pentru contribuabilii români și soluții de adaptare la noile prevederi.

Conferința a inclus trei sesiuni de prezentări și a fost moderată de Mihaela Mitroi, Managing Partner, Global Tax Advise – GTA și Daniel Drăgan, Managing Partner, BusinessMark.

SESIUNEA I
Georgiana Iancu, Partener, Liderul Departamentului de Taxe Indirecte și Digitalizare Fiscală, EY Romania, a deschis prima sesiune, vorbind despre sistemul RO e-Factura. „Sistemul RO e-Factura este un sistem pus la dispoziție de Ministerul de Finanțe, alături de ANAF, și este disponibil ca o secțiune separată în Spațiul Privat Virtual. Cum funcționează acest sistem? Furnizorii vor trebui să își pregătească facturile în format XML și trebuie menționat că formatul trebuie să fie în linie cu niște specificații tehnice. Vorbim de un standard de facturare electronică pe care România l-a împrumutat de la nivelul Uniunii Europene, peste care au venit niște specificații tehnice adaptate cerințelor din România. Fișierul XML trebuie încărcat prin SPV – încărcarea poate fi făcută manual, dar și în baza unor API-uri. După aceea, fișierul intră într-un proces de validare.”

În continuare, Mitel Spătaru, Tax Partner, Crowe Romania, a vorbit despre controlul fiscal, precizând: „Sunt cinci tipuri de control fiscal – este foarte important ce tip de control avem și cum ne poziționăm la acestea: inspecția fiscală, controlul inopinat, controlul antifraudă, verificarea situației fiscale personale și verificarea documentară.

Inspecția fiscală ne oferă un grad de siguranță, pentru că știm despre ce este vorba. Cu toate acestea, a apărut din acest an notificarea de conformare – deja nu mai avem zona de siguranță cu care eram obișnuiți. Problema cu aceste notificări de conformare este că sunt incomplete, nu au logică în spate, analize și date concrete de la care să plecăm. Inspecția fiscală, înainte de a începe, se poate amâna o singură dată. O dată ce este menționată în Registrul Unic de Control, nu o mai poți amâna; poți doar să o suspenzi o singură dată, pentru o perioadă de trei luni. Dacă inspecția este începută, nu mai puteți apela la dreptul de amânare. Avem o durată standard: 180 zile pentru marii contribuabili, 90 de zile pentru contribuabilii mijlocii și 45 de zile pentru ceilalți contribuabili”, a adăugat el.

Un alt subiect abordat în cadrul conferinței a vizat noutățile în ceea ce privește prețurile de transfer. Astfel, Alina Andrei, Partener, Cabot Transfer Pricing, a spus: „Avem două propuneri de directive ce ar putea avea incidență asupra prețurilor de transfer, una vizând armonizarea prețurilor de transfer, ce presupune stabilirea unui cadru de reguli comune obligatorii, privind: definiția persoanelor afiliate, ajustări în oglindă care pot fi făcute de Statele Membre, ajustări compensatorii de final de an, metodele de prețuri de transfer, precum și regula celei mai potrivite metode de analiză și analizele de comparabilitate, clarificări ale rolului și statutului Ghidului OECD în materie de prețuri de transfer. Pe partea de transfer pricing am primit o sumedenie de notificări de conformare. Avem, practic, o adresă prin care ni se face cunoscut faptul că avem un risc fiscal pe partea de transfer pricing.”

„Pregătirea este elementul esențial care face diferența dintre succes și eșec”, a precizat Mircea Dumitrașcu, Founder & Partner, NOA Group. „Cred că orice companie care nu se pregătește generează o stare de teamă în rândul oamenilor. Există o diferență majoră între leadershipul proactiv și cel reactiv. Leadershipul proactiv își face scenarii privind ceea ce ar putea să se întâmple. Este important să ne întoarcem la ideea de pregătire și corelația cu eșecul, iar studiile indică faptul că între 50% și 90% dintre tranzacții se conduc printr-un eșec, fie că este vorba de faptul că nu ating prețul pe care și-l doreau, fie că tranzacția se întâmplă într-o perioadă mult mai lungă decât se așteptau sau pur și simplu nu se întâmplă. În top cinci ale cauzelor pentru eșecuri este lipsa de pregătire. Un studiu din UK arată că 32% din situațiile financiare depuse de companii mari au fost retratate – iar această cifră vizează doar companiile care au avut curajul să declare această situație. 65% dintre inspecții fiscale s-au terminat măcar cu o amendă, ca să nu vorbim de obligații suplimentare sau alte sancțiuni”, a continuat el.

SESIUNEA A II-A
Luisiana Dobrinescu, Managing Partner, Dobrinescu Dobrev SCA, a deschis cea de-a doua sesiune, vorbind despre regimul fiscal al tranzacțiilor imobiliare.

„În 2023, cota de 5% TVA se aplică antecontractelor încheiate anterior datei de 31 decembrie 2023 și care au ca moment al livrării finale anul 2023. A fost un joc pe valoarea maximă a unui bun pentru a se încadra în 5%. Au fost 450.000 lei, apoi 700.000 lei, apoi 600.000 lei, motiv pentru care, ca să asigurăm o minimă stabilitate juridică, Ordonanța 69 de anul trecut a oferit o perioadă de grație, o perioadă, de fapt, de tranziție. Această Ordonanță a spus că toate antecontractele încheiate până la 31 decembrie 2022, în baza cărora s-au plătit avansuri, vor continua cu regimul favorabil de la acel moment, care era 5%, însă cu condiția ca acestea să fie livrate până la finalul anului 2023. Aici intră toate antecontractele de maximum 600.000 lei, între 600.000 și 700.000 de lei plafon, care a existat doar câteva luni, și apoi cele cu preț sub 450.000 lei. La acel moment, o persoană putea cumpăra mai multe imobile de 450.000 lei, ceea ce nu era satisfăcător sau conform definiției locuinței sociale din Directiva de TVA”, a spus ea.

În continuare, Emanuel Băncilă, Partener, Liderul Practicii de Litigii și Controverse fiscale, Băncilă, Diaconu şi Asociații SPRL a abordat subiectul taxării cu peste 400% a veniturilor fără transabilitate și despre gradul de risc și notificarea de conformare.

„Să vorbim despre veniturile a căror sursă nu a fost identificată. La acest moment, persoanele fizice plătesc 10% impozit pe venit. Actuala reglementare din articolul 117 din actualul Cod Fiscal vine ca o sancțiune și, pentru acest tip de venituri în loc de 10% să plătească 16%. Ce aduce nou Legea 296? Avem o creștere de 70% pentru venituri a căror sursă nu a fost identificată. Ceea ce nu se ia în considerare sunt mai multe aspecte: vorbim de un impozit mărit la 70%, care se stabilește în cadrul unei inspecții fiscale, fie de către Direcția Antifraudă, fie de organul de administrare fiscală. Uităm de accesorii, care sunt 7,3% pe an. Uităm, de asemenea, dacă organul fiscal face o plângere penală și, din experiență, ori de câte ori suntem în fața unui astfel de venit, organul fiscal face plângere, pentru că și Curtea de Conturi vine, la rândul său, să verifice dacă organul fiscal a făcut plângerea penală. Există o penalitate de nedeclarare, întrucât orice venit a cărei sursă nu a fost identificată nu a fost inclus în baza impozabilă printr-o declarație fiscală.”

Un alt subiect abordat în cadrul conferinței a vizat impozitul minim pe cifra de afaceri. Astfel, Nadia Oanea, Owner, Nadia Oanea Tax & Training, a precizat: „Am pornit de la câteva obiective declarate în preambulul Legii 296/2023 – ce s-a dorit, practic, cu modificările fiscale. La partea de impozit pe profit ne spune legiuitorul că a dorit instituirea unei discipline fiscale pentru contribuabilii plătitori de impozit pe profit, pentru a asigura plata unui impozit pe profit minimal, inclusiv pentru a înlătura practici de transfer a profiturilor în străinătate. Iată-ne în acest context cu ceva cu totul nou în capitolul de impozit pe profit în titlul 2 din Codul Fiscal intitulat impozit minim pe cifra de afaceri, care înseamnă trei lucruri noi reglementate. IMCA se va aplica de către societățile care, la sfârșitul anului precedent, înregistrează o cifră de afaceri de peste 50 milioane de euro, calculate la cursul de schimb valabil la închiderea exercițiului financiar în care s-au înregistrat veniturile. Se aplică începând cu 1 ianuarie 2024 sau pentru firmele care au an fiscal diferit de anul calendaristic pentru anul fiscal care începe în 2024. Se datorează fie impozit pe profit, calculat așa cum îl știam, fie impozit minim pe cifra de afaceri, respectiv cea mai mare sumă dintre cele două.”

CITESTE SI:  “Investitii pe bune în 2024”. Cum plasăm banii pe burse, în startup-uri și în imobiliare

„Partea de pregătire este foarte importantă în cazul inspecțiilor fiscale”, a spus Alexandra Popa, Senior Manager, PwC Romania în cadrul conferinței, vorbind despre aspecte privind inspecțiile autorităților fiscale privind impozitul pe profit.
„Prin prevenție, putem în primul rând să ne informăm și conștientizăm. Pe problematica deductibilității serviciilor intra-grup, sunt mai multe aspecte și topic-uri pe care inspectorii insistă. De cele mai multe ori, când sumele sunt semnificative, ni se selectează anumite contracte, de cele mai multe ori servicii cu părți afiliate și ni se cer documentele suport disponibile, pentru a justifica deducerea. Aici vorbim despre partea de prestare efectivă și cum susținem cu documente suport faptul că am primit acele servicii și aici vine partea de dificultate, pentru că dacă nu suntem pregătiți la momentul inspecției, nu avem strânse documente prin care să arătăm ce am primit, este foarte dificil în cadrul unei inspecții care vizează cinci ani din urmă să mai găsim informațiile. Corespondențele se pierd, oamenii pleacă din companii”, a mai spus ea.

SESIUNEA A III-A
Ultima sesiune a conferinței a fost deschisă de Corina Mîndoiu, Partener, Departamentul Impozit pe Venit și Contribuții Sociale, EY Romania, care a vorbit despre noile prevederi pentru impozitarea veniturilor salariale.

„Cea mai simplă și clară măsură de modificare legislativă ceea ce presupune un impact în salariul angajatului se referă la impozitarea cu contribuție la sănătate a tichetelor de masă și a voucherelor de vacanță, începând cu ianuarie 2024. E puțin diferită povestea atunci când vorbim de sectorul de tehnologie, care este mult mai impactat. Totodată, avem modificări în sectoarele construcțiilor, agriculturii și alimentației – acești angajați nu vor mai fi scutiți de contribuția la sănătate, iar angajatorul lor va continua să contribuie cu 2,25% contribuția lor. De asemenea, pentru a contracara această modificare fiscală, începând cu luna noiembrie avem o creștere a salariului minim pentru angajații din acest sector. Și în agricultură avem o creștere a salariului minim, respectiv o creștere a salariului minim în cazul tuturor celorlalți angajați.

În zona avantajelor neimpozabile acordate salariaților, atunci când un angajator acordă sau decontează servicii turistice pentru angajații proprii, acest beneficiu este neimpozabil la nivel de salariu mediu, la nivel de an. Cred că pentru anul acesta este undeva de 6.800 lei. Ce s-a introdus se oferă la faptul că, dacă acordați în calitate de angajator, și vouchere de vacanță, atunci nu puteți să decontați și contravaloarea serviciilor turistice, beneficiind de acest tratament neimpozabil și fără contribuții sociale pentru angajații dvs.”

Andrada Pleș, Tax Partner, Dobrinescu Dobrev SCA, a vorbit în cadrul evenimentului despre contribuțiile sociale pentru venituri extrasalariale, precizând că: „Dintre veniturile extrasalariale, sunt subiect de contribuție la pensie veniturile din activități independente și veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, la o cotă generală de 25%. Obligați la plată suntem în momentul în care cumulăm la nivelul unui an venituri care depășesc 12 salarii minime, adică undeva la 36.000 lei. În acel moment, trebuie să merg să văd dacă aceste venituri din activități independente și din drepturi de proprietate intelectuală depășesc 12 sau 24 de salarii, să depun declarația de venit estimat în anul curent, până pe 25 mai, cu regularizare anul următor. O primă categorie exceptată de la plata contribuției la pensie în momentul în care obțin venituri din activități independente și din drepturi de proprietate intelectuală sunt persoanele care au venituri din salarii pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuală sau avocații și persoanele pensionare pentru ambele categorii.”

În continuare, Elena Sighinaș, Tax Director, Accace Romania, a vorbit despre impozitul minim global și inferențele cu legislația locală existentă. „În anii anteriori, era un subiect exotic, însă avem un proiect de lege separat de Codul Fiscal, care reglementează Directiva 2523/2022 pentru asigurarea unui nivel minim de impozitare în jurisdicții. Regulile sunt extrem de complexe. Din punctul meu de vedere, draftul acestei legi este cea mai complexă lege fiscală pe care am citit-o în ultimii ani. Pe lângă impozitul pe profit clasic, avem un impozit minim pe cifra de afaceri, avem un impozit suplimentar pentru bănci și oil & gas și, în plus, avem și un impozit minim global care, la rândul său, este compus din impozit suplimentar național și un impozit suplimentar, pentru anumite categorii de contribuabili. Impozitul minim global este, practic, pilonul 2 al planului de acțiune al OECD, ce are în vedere asigurarea unui nivel minim de impozitare pentru marile grupuri multinaționale cu o cifră de afaceri de minimum 750 milioane euro în cel puțin doi ani din cei patru anteriori exercițiului financiar de referință.”

Un alt subiect prezentat la „Tax & Finance Forum” a vizat despre Legea 296/2023 din perspectiva TVA, accizelor și a altor măsuri. Astfel, Cristina Săulescu, Partener, Cabot Transfer Pricing, a precizat: „Așa cum probabil știți, și în 2023 a fost agitație în ceea ce privește taxa pe valoare adăugată. În 2024 vom avea iarăși agitație și trebuie să fim foarte atenți la modificările ce vor intra în vigoare. Crește cota de taxă pe valoare adăugată la livrarea de alimente și băuturi cu zahăr adăugat, al căror conținut de zahăr este de minim 10%. Intenția legiuitorului a fost să ne ajute să avem o viață mai sănătoasă, prin consumul mai redus de zahăr. Vom avea în 2024 cotă de 9% TVA la livrarea de medicamente, la livrarea de alimente, altele decât cozonac și biscuiți, printre cele care conțin zahăr. Vom avea 9% pentru livrarea apei pentru irigații, îngrășăminte, pesticide, semințe, servicii de alimentare cu apă și penalizare, cazarea în sectorul hotelier, servicii de restaurant și catering cu excepția băuturilor alcoolice, livrarea locuințelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite.”
Nilanjan Nag, Transfer Pricing Manager, PKF Finconta, a încheiat conferința din această toamană, prezentând un caz din industria oil & gas și modul în care a acționat organul fiscal din Danemarca, vorbind, totodată, despre prețurile de transfer și perspectivele asupra unor hotărâri judecătorești.

„M-am gândit că ar fi relevant să discut acest caz, întrucât și România este un hub în industrie. Să ne uităm la câteva dintre problemele care au apărut în acest caz. Au fost disputate o serie de aspecte, unul fiind că dacă sondajele preliminare întocmite de MOGAS, privind potențiale noi câmpuri petroliere, în anii 1990 și 1992 și know-how-ul asociat și recunoscut de DTA, ar fi reprezentat un beneficiu pentru subsidiarele sale. Un alt aspect a vizat dacă garanțiile de performanță executate s-ar fi extins asupra filialelor, dar și dacă atât know-how-ul, cât și garanțiile aveau substanță economică pentru filiale, ale căror rezultate ar fi trebuit să reprezinte o compensație continuă, cum ar fi împărțirea profitului sau redevențe. Mai departe, întrebarea a fost dacă serviciile tehnice și administrative puteau fi facturate la cost. Conform legii daneze privind codul fiscal, întreprinderile din cadrul aceluiași grup, pentru calcularea venitului impozabil, trebuie să utilizeze termenii și prețurile practicate în cadrul tranzacțiilor cu părți terțe, conform cerințelor principiul valorii de piață”, a spus el.
Eveniment organizat de BusinessMark, cu susținerea Camerei Consultanților Fiscali