BET
17680.5
1.41%
BET-TR
37417.56
1.48%
BET-FI
58826.12
-0.36%
BETPlus
2609.85
1.34%
BET-NG
1264.99
1.96%
BET-XT
1497.7
1.2%
BET-XT-TR
3132.73
1.27%
BET-BK
3227.37
0.7%
ROTX
38863.86
1.44%




Analiză Radu Puiu, XTB: Bursele au început anul cu optimism și cu maxime istorice. Cum arată cifrele acum și ce îi așteaptă pe investitori?

Autor: Financial Market
Timp de citit: 4 minute

Anul 2024 a debutat într-o lumină plină de optimism, majoritatea indicilor bursieri importanți crescând și atingând noi maxime istorice. Optimismul a fost debordant, fiind alimentat de așteptări pozitive față de evoluțiile viitoare ale economiei și de o relaxare mult așteptată a politicii monetare pe plan extins, explică, într-o analiză recentă, Radu Puiu, analist financiar în cadrul XTB România, companie de tranzacționare și investiții pe bursele internaționale.

Ultimii ani au fost caracterizați de numeroase obstacole, care au „forțat” piețele să navigheze, însă, de fiecare dată, gândul la un viitor mai luminos i-a încurajat pe investitori – rezultatul a fost depășirea a record după record la nivelul indicilor bursieri.

Anul trecut, economia mondială a sfidat așteptările într-un mod impresionant. Într-un context macroeconomic dificil, caracterizat de conflicte militare, de inflație galopantă și de cea mai mare creștere a ratelor dobânzii din ultimii 40 de ani – economia mondială nu a traversat o recesiune accentuată.

Potrivit Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), creșterea PIB-ului global în acest an este prognozată să încetinească la 2,9% YoY, de la 3,1% în 2023, pentru ca apoi să revină la 3% în 2025, pe măsură ce condițiile financiare se vor îmbunătăți.

În cazul Chinei, se prognozează un nivel de 4,5%, ceea ce ar presupune cel mai lent ritm de avans economic din 1990. O încetinire economică a Chinei poate avea urmări asupra unui număr mare de economii avansate și în curs de dezvoltare care depind de comerțul cu acest stat, arată Radu Puiu.

Se estimează că în 2024-2025, la fel ca anul trecut, cea mai mare parte a creșterii globale va proveni din Asia. Prognoza privind creșterea PIB pentru Zona Euro în acest an a fost revizuită la 0,6% YoY, iar în 2025 – la 1,3% YoY (de la 0,9% și 1,5% în revizuirea din noiembrie 2023). În ceea ce privește economia României, se previzionează un avans cu 3,1% în 2024 și cu 3,3% anul viitor.

OCDE se așteaptă ca economia SUA să crească cu 2,1% în 2024 și cu 1,7% în 2025. Acest lucru va fi facilitat de continuarea cheltuirii economiilor acumulate de consumatori în timpul pandemiei și de relaxarea condițiilor financiare.

Un factor pozitiv al anului trecut a fost economia americană, care a dat dovadă de forță, în comparație cu Europa, unde țările continuă să se confrunte cu urmările unei politici monetare restrictive și cu șocurile cauzate de creșterea prețurilor la energie din ultimii ani.

Numărul de măsuri politice care restricționează comerțul a crescut puternic anul trecut. Constrângerile comerciale ar putea părea răspunsuri politice rapide la preocupările legate de securitatea națională.

Totuși, astfel de măsuri ar putea amâna redresarea atât de necesară a comerțului mondial. În 2023, creșterea comerțului mondial s-a situat la 0,2%, fiind cea mai slabă performanță din ultimii 50 de ani, dacă eliminăm perioadele în care ne-am aflat într-o recesiune economică, arată analistul financiar în cadrul XTB România.

În ceea ce privește perspectivele, fragmentarea geoeconomică este un efect al tensiunilor geopolitice continue. SUA și UE au în vedere tot mai multe taxe vamale și măsuri care vizează, direct sau indirect, produsele provenite din China.

Deciziile sunt argumentate prin existența unor subvenții și ajutoare de partea statului chinez, care încalcă principiul competiției loiale. Aceste noi măsuri confirmă rezultatele unui studiu recent al Fondului Monetar Internațional care a constatat că numărul restricțiilor comerciale din întreaga lume aproape s-a triplat în ultimii patru ani, multe dintre acestea vizând China.

CITESTE SI:  Grupul BVB a raportat un profit net de aproape 3 mil lei în primul trimestru pe fondul creșterii lichiditații și numărului de investitori

Potrivit FMI, pierderea potențială a producției economice mondiale ca urmare a creșterii restricțiilor comerciale ar putea ajunge până la 7% iar economiile cu venituri mici ar putea suporta un cost semnificativ mai mare. Inflația de bază s-ar putea dovedi mai persistentă.

Piețele, excesiv de optimiste în privința scăderii ratelor

Prețul bunurilor rămâne ridicat din punct de vedere istoric, în raport cu cel al serviciilor. Ajustarea ar putea lua forma unei inflații mai persistente a serviciilor – și a inflației globale. Evoluția salariilor, în special în Zona Euro, unde salariile negociate sunt în continuare în creștere, ar putea contribui la presiunile asupra prețurilor.

Piețele par excesiv de optimiste în ceea ce privește perspectivele unor reduceri rapide ale ratelor. Dar incertitudinile persistă, iar băncile centrale se confruntă acum cu riscuri cu două „tăișuri”.

Potrivit analistului financiar Radu Puiu, acestea trebuie să evite o relaxare prematură, care ar anula multe dintre câștigurile de credibilitate obținute cu greu și ar duce la o revenire a inflației.

Dar semnele de tensiune sunt tot mai frecvente și mai multe în sectoarele sensibile la ratele dobânzilor (cum ar fi construcțiile), iar activitatea de creditare a scăzut în mod semnificativ. Va fi la fel de important să identifice momentul oportun pentru a pivota spre relaxarea politicii monetare. Dacă nu se procedează astfel, s-ar pune în pericol creșterea și s-ar risca ca inflația să coboare sub ținta stabilită.

Inflația din România, fără semne de încetinire

La nivelul României, după un avans notabil în luna ianuarie la 7,4%, rata anuală a inflației a scăzut ușor în luna februarie la 7,2%, dar presiunile inflaționiste rămân totuși ample.

Procesul dezinflaționist probabil va continua, însă relativ lent. Cu toate acestea, presiunile inflației de bază persistă, susținute în principal de prețurile serviciilor.

Inflația în sectorul serviciilor se menține în jurul valorii de 11% de mai multe luni, fără să dea semne de încetinire. În spatele acestei evoluții stă o piață a muncii tensionată și costurile salariale în creștere ce duc la dinamici anuale ridicate ale prețurilor serviciilor. Ultima parte a luptei pare a fi cea mai dificilă, motiv pentru care optimismul trebuie să fie temperat.

Este nevoie de mai mult progres în viitorul apropiat pentru ca BNR să ia în considerare o relaxare a politicii monetare. Comparativ cu situația din SUA și Zona Euro, în prezent, ratele reale din România sunt în continuare negative, fapt ce sugerează că este nevoie de răbdare, arată analistul financiar din cadrul XTB România.

Deși anul 2023 a livrat rezultate solide din partea companiilor, continuarea acestei dinamici pozitive va fi condiționată de materializarea câtorva prezumții care au fost considerate drept o certitudine în viitorul apropiat și pe baza cărora au fost atinse rezultatele record ale indicilor bursieri.

Tranziția către un mediu monetar mai relaxat, o continuare a revenirii economice și o scădere a inflației către nivelul țintă de 2% ar crea un scenariu favorabil pentru accelerarea motoarelor economice, explică Radu Puiu.

De asemenea, planul geopolitic este un factor de risc important, care fie va facilita comerțul și revenirea economiei, fie va crea obstacole în calea consumului care se vor transpune în costuri mai ridicate de producție pentru companii, dar și în prețuri finale mai mari pentru consumatori.