BET
16347.25
0.62%
BET-TR
33918.6
0.62%
BET-FI
59593.1
0.62%
BETPlus
2418.01
0.6%
BET-NG
1175.05
0.81%
BET-XT
1399.18
0.63%
BET-XT-TR
2870.54
0.63%
BET-BK
3017.97
0.39%
ROTX
35850.36
0.64%


Cum influențează rata dobânzii evoluția economiei în ansamblu

Autor: Financial Market
Timp de citit: 4 minute

Va creste BNR-ul dobanda luna asta? Cresc dobanzile la credite?

Deseori auzim discutandu-se despre evolutia ratei dobanzii, fie ca e vorba de rata dobanzii de politica monetara, ROBOR-ul sau rata dobanzii la depozite. Dar in definitiv, v-ati gandit ce determina cresterea sau scaderea dobanzii intr-o economie?

In sens larg, dobanda reprezintă costul banilor pe care cineva (o persoana sau o institutie) se angajeaza s-o platească atunci cand se imprumută, restituind in paralel si creditul propriu-zis. Insa, cand vine vorba despre un depozit la termen, dobanda este pentru creditor „fructul” banilor pe care acesta este indreptatit sa-l culeaga pentru faptul ca si-a plasat economiile intr-o banca, spre exemplu.

Dar atunci cand Banca Centrala se pregateste sa publice concluziile sedintei Consiliului de Administratie, toata piata asteapta cu nerabdare sa vada incotro se va indrepta economia. Si comparatia intre evolutia ratei dobanzii de politica monetara si evolutia economiei in general, nu este deloc intamplatoare sau accidentala. Cele doua se coreleaza aproape perfect, numai ca invers proportional! Cu cat creste dobanda, cu atat semnalul trimis in economie este mai pregnant subliniind de obicei fie o crestere prea rapida fie o „supraincalzire”. Cu toate acestea, efectele nu sunt neaparat imediate, necesitand o perioada de cateva luni pana sa fie resimtite.[emaillocker]

Ce se intampla atunci cand se modifica dobanda?

Daca banii constituie sangele care irigă sistemul economic, atunci dobanda reprezintă ritmul in care aceasta evolueaza. Cu alte cuvinte, controland rata dobanzii de politica monetara sau rata de interventie, Banca Nationala influenteaza, de cele mai multe ori decisiv, costul banilor din economie. Acest mecanism este de fapt cheia cu care BNR incearcă să controleze inflatia (cresterea generalizată a preturilor). Practic, prin majorarea acesteia se incearca scaderea disponibilitatii ofertei de bani, majorand costul creditelor, facand banii mai dificil de obtinut. Invers, prin scaderea dobanzii, banca centrala creste oferta de bani prin diminuara costului creditelor, incurajand astfel consumul.

CITESTE SI:  Educația financiară începe cu tine

La randul lor, bancile comerciale ingloband efectele dobanzii de politica monetară sub forma indicelui ROBOR, vor acorda mai multe sau mai putine credite, in functie de marimea acestuia.

Un exemplu in acest sens, este evoutia indicelui ROBOR in ultimul trimestru al anului trecut. Daca in prima jumatate a anului 2017 acesta avea o valoare subunitara, in jur de 0,8%, incepand din toamna si-a inceput cresterea, in cateva luni ajungand practic sa fie de 2,5 ori mai mare. Fiind totodata principalul indice de referinta in cazul dobanzilor variabile la creditele in moneda locala acordate de banci, variatia sa este un fel de „barometru” al volumului imprumuturilor acordate de institutiile financiare.

Astfel, apetitul pentru consum sau investitii al persoanelor sau companiilor, tinde sa se diminueze, antrenand mai departe o reducere a volumului cheltuielilor, ceea ce poate conduce in final la o scadere a cresterii economice, daca mentinerea dobanzilor la un nivel ridicat are loc pe o perioada mai lunga de timp. In cazul companiilor, cresterea costului imprumuturilor pune de obicei in asteptare investitiile pe termen lung, influentand astfel in mod negativ dezvoltarea economica.

Cum influenteza evolutia dobanzilor piata actiunilor si a obligtiunilor

E cunoscut faptul ca atunci cand economia trece print-o faza de expansiune, in care nivelul dobanzilor se afla de obicei la minime istorice, sentimentul investitorilor este unul pozitiv, volumul investitiilor creste, consumatorii cheltuie mai mult prin credit decat din surse proprii, antrenand de obicei o crestere a preturilor instrumentelor financiare, in ansamblu.

Astfel, cresterea volumului vanzarilor companiilor determina de cele mai multe ori, venituri si profituri in crestere, ceea ce conduce la aprecierea pretului actiunilor, facandu-le astfel mai valoroase pentru cei ce le detin.

Dar acest lucru nu este neaparat imbucurator, corectii ale pietei putand aparea oricand, cum a fost si cazul pietei americane in luna februarie cand indicele Dow Jones s-a depreciat cu aproape 10%.

Mai mult de atat, exista momente ale pietei cand dobanzile la depozite se mentin la niveluri foarte joase o perioada mai lunga de timp, uneori chiar negative cum este de altfel situatia curenta atat in Europa cat si in Statele Unite, impingand astfel investitorii sa-si plaseze o parte mai mare din disponibilitati pe piata de capital.

Totusi, exista si anumite companii, asa numitele bluechips, care isi desfasoara activitatea de obicei in industria bunurilor de folosinta indelungata, IT, sistemul medical sau companii de utilitati, care nu reactioneaza in mod corelat cu cresterea sau scaderea dobanzilor din piata, fiind punctele de rezistenta din portofoliul oricarui investitor, care aduc castiguri mai mici sau mai mari indiferent de evolutia pietei.

CITESTE SI:  Cum investesc în acțiuni?

In ceea ce priveste piata titlurilor de stat, fie ca vorbim de obligatiuni sau certificate de trezorerie, randamentul acestora (cuponul obligatiunii) este intotdeauna invers corelat cu evolutia dobanzilor. Atuni cand dobanzile cresc, pretul obligatiunilor scade si invers. Ecartul creste si mai mult cu cat maturitatea obligatiunii este mai indelungata.

Cand Banca Centrala anunta cresterea ratei dobanzii de politica monetara, noile titlurile stat care se emit vor avea de obicei un randament mai mare, intrucat investitorii isi vor plasa banii acolo unde vor primi o dobanda mai buna. Avand in vedere acest lucru, alte obligatiuni emise anterior si care au randamente mai mici, vor deveni oarecum „indezirabile” pentru investitori, acestia urmarind sa le vanda, prin urmare pretul acestora va scadea.

Motivul pentru care aceeasi investitori vor sa cumpere noile obligatiuni este ca acestea vor oferi un randament mai bun pana la maturitate. E ca si cum o persoana care are o anumita masina de 3-4 ani, cu o oarecare uzura tehnica si morala, vazand ca a aparut un nou model al aceleiasi marci, cu mai multe imbunatatiri, va dori s-o aiba pentru ca-i va aduce satisfactii in plus (a se citi: masina veche = obligatiuni deja in portofoliu; uzura tehnica si morala = randament initial, mai mic; model nou = obligatiuni nou emise; imbunatatiri = randament mai mare).

In acelasi fel, cand dobanzile scad, interesul investitorilor pentru obligatiunile noi emise va scadea, acestia cautand fie alte obligatiuni cu un randament mai mare pentru care vor plati si un pret mai mare, fie se vor orienta catre piata de capital.

Asadar, fie ca vorbim despre consum, investitii sau evolutie economica, influenta ratei dobanzii este fara nicio indoiala importantă. Sensibilitatea pietelor financiare le face sa devina receptive chiar si la miscari minore, in sus sau in jos ale dobanzilor datorita efectului psihologic pe care-l au asupra investitorilor. De asemenea, ciclicitatea sau ritmul de dezvoltare al economiei influenteaza asteptarile actorilor din piata, fie ca sunt indivizi sau companii. Daca economia se afla pe un trend ascendent, dobanzile sunt de obicei mici dar in crestere, sentimentul oricarui investitor fiind de „asumare„a unor riscuri pe care in alta perioada nu si le-ar fi permis. In schimb, spre finalul unei perioade de crestere economica, atunci cand dobanzile sunt ridicate, sentimentul investitorilor trece in etapa de asteptare, situatie in care frecventa tranzactiilor scade, concomitent cu marcarea profiturilor si lichidarea unor investitii mai riscante.[/emaillocker]


 

[ajax_load_more]