BET
15904.68
0.19%
BET-TR
33001.09
0.19%
BET-FI
56560.59
-1.25%
BETPlus
2360.27
0.14%
BET-NG
1136.55
0.16%
BET-XT
1357.85
0%
BET-XT-TR
2785.85
0%
BET-BK
2957.36
-0.57%
ROTX
35063.44
-0.74%



XTB: În 2024, economia așteaptă marea relaxare monetară, după un an sub amenințarea recesiunii

Autor: Monica Preda
Timp de citit: 7 minute

La începutul lui 2023, se conturau temeri cu privire la o posibilă recesiune determinată de înăsprirea politicilor monetare, cu un impact semnificativ asupra piețelor.

Până în prezent însă, încetinirea economică a fost limitată, iar unii indicatori sugerează că ce a fost mai greu a trecut, cel puțin în SUA. Așadar, potrivit Raportului de Perspective Economice al XTB, anul 2024 aduce motive de optimism, deși rămân în continuare provocări.

În primul rând, în Europa, semnele încetinirii economice s-au înmulțit. Germania, partener comercial important al României și prima economie a continentului, are în față trimestre dificile.

Pe de altă parte, economia americană a crescut peste așteptări. Aici, consumul evoluează pozitiv, iar temperarea prețului la energie susține tendința de scădere a inflației. Aproape de finalul celui mai agresiv ciclu de înăsprire a dobânzilor din ultimele patru decenii, investitorii așteaptă primul semn clar de relaxare din partea băncilor centrale. 

Graficul 1: Cererea de consum din SUA rămâne surprinzător de puternică, sfidând temerile privind încetinirea creșterii economice

Indicatorii comerciali arată că Europa se află în cea mai dificilă situație din rândul principalelor regiuni economice. Astfel, europenii au asistat la un declin profund în industria prelucrătoare, ca răspuns la surplusul de stocuri post-COVID și la prețurile crescute la energie. La acest regres au mai contribuit și deglobalizarea progresivă, precum și politicile ambițioase ale UE în domeniul climei.

La nivel mondial, companiile producătoare par să reducă încet-încet stocurile. În Europa, însă, au existat speranțe că economia va fi ajutată de consumatori prin intermediul sectorului serviciilor, dar se pare că se întâmplă contrariul.

Raportul XTB reamintește faptul că dobânda actuală a depozitelor Băncii Centrale Europene este de 4%, după ce mai bine de un deceniu a fost negativă sau aproape de zero. Prin urmare, tonul pozitiv este greu de menținut în ceea ce privește cererea de consum până la finalul lui 2024.

Așadar, în timp ce economia SUA pare să reziste, Europa ar putea fi în pragul unui fel de recesiune, a cărei gravitate va fi decisă de piața globală. Amploarea exactă a încetinirii economice prin care trecem va depinde de durata politicilor restrictive impuse de principalele bănci centrale, iar aceste politici vor fi influențate, la rândul lor, de inflație.

La capitolul semnalelor pozitive, economiștii se așteaptă ca inflația să scadă atât în SUA, cât și în Europa, anul viitor, cu excepția cazului în care se produce un șoc extern.

Peste Ocean, principalul motor al temperării inflației vor fi prețurile locuințelor. Tarifele imobiliare și chiriile sunt la maxime istorice, dar aproape de stagnare. Asta cu atât mai mult cu cât inflația de bază pe sectorul imobiliar reacționează la prețurile locuințelor cu întârzieri semnificative, de peste un an.

Prin urmare, în 2024 avem aproape garantat o inflație mai mică dinspre acest segment. Totodată, având în vedere prețurile scăzute ale combustibililor și o presiune relativ limitată dinspre servicii, o accelerare a inflației pare puțin probabilă în acest moment. În Europa, cererea slabă a consumatorilor și efectele crizei energetice care se estompează ar trebui să reducă și ele inflația de bază.

Ca semnal negativ însă, o parte din inflație ar putea fi structurală, adică pe termen lung. Aceasta provine din deglobalizare și din schimbările de pe piața forței de muncă, unde îmbătrânirea societăților și schimbările post-COVID ar putea pune mai multă presiune pe creșterea salariilor.

Acești factori nu vor depăși tendințele pe termen scurt menționate mai sus, dar ar putea însemna că o revenire la ratele foarte scăzute ale dobânzilor ar putea să nu fie posibilă (cu excepția situațiilor de criză).

Geopolitica necesită atenția investitorilor

În afara evoluțiilor economice de zi cu zi, trăim într-o lume în care tensiunile geopolitice au devenit parte din aspectele la care un investitor trebuie să fie atent.

În 2022 am avut invazia Rusiei în Ucraina, iar în 2023 criza din Orientul Mijlociu. Potrivit analiștilor XTB, acestea par a fi doar niște proxy-uri ale marelui război pentru dominația globală care se duce între SUA și China.

Ambele țări par într-o coliziune, indiferent de ce spun liderii lor: SUA încearcă să limiteze China în a dezvolta tehnologii de vârf, în special cele care ar putea fi folosite în domeniul militar.

Beijingul, în schimb, încearcă să mențină comerțul liber atât timp cât profită de pe urma acestuia pentru a-și consolida poziția. Este destul de clar că interesele sunt conflictuale și, deși este puțin probabil ca o întorsătură extremă a evenimentelor (cum ar fi invazia Taiwanului) să se întâmple anul viitor, vom asista cu siguranță la mai multe acțiuni pe scena geopolitică.

Incertitudinile din jurul Chinei nu se limitează la geopolitică. Situația economică este mult mai rea decât se aștepta. Când Beijingul a retras brusc restricțiile COVID la sfârșitul anului 2022, așteptările erau foarte mari.

Dar, după o revenire de scurtă durată, economia a stagnat și nu a reușit să ia avânt, în ciuda reducerilor de dobânzi și a stimulentelor, limitate totuși. Devine tot mai evident că țara începe să plătească prețul pentru încurajarea economiei prin intermediul pieței rezidențiale în ultimele decenii. Acum că această sursă de creștere a dispărut, o încetinire ar putea fi inevitabilă.

Evoluția euro-dolar, influențată de băncile centrale

Examinând perechea euro-dolar din punct de vedere tehnic, după ce prețul a reușit să urce din nou peste paritate, acesta și-a menținut o traiectorie ascendentă până în iulie 2023.

Chiar și așa, această evoluție ar trebui interpretată ca o corecție în cadrul unei tendințe descendente mai ample. Această instabilitate a fost determinată de cele două forțe majore care trag tandemul în direcții opuse: pe de-o parte avem economia europeană relativ mai slabă, iar pe de alta, optimismul pieței. Toamna favorabilă pentru perechea valutară a fost o reflexie a scăderii așteptărilor privind ratele Fed în 2024.

CITESTE SI:  Analiză Radu Puiu, XTB: Cât de mult ajută, de fapt, Jocurile Olimpice economia Franței și a lumii. Să fie companiile adevărații câștigători?

Rezerva Federală are posibilitatea să reducă ratele anul viitor, dar, în mod egal, la fel de multe astfel de reduceri ar putea fi necesare și în zona euro.

S-ar putea argumenta că situația economică din Europa ar putea pune presiune asupra BCE mai devreme. Chiar și acum, dacă ne uităm la marjele de randament ale obligațiunilor, acestea rămân relativ constante (piețele continuă să estimeze reduceri mai rapide de ambele părți ale Atlanticului), nefiind astfel sprijin pentru perechea euro-dolar.

În cazul în care Statele Unite rămân reziliente sau dacă Europa intră în recesiune, aceste diferențe ar putea deveni chiar mai nefavorabile pentru euro.

Din punctul de vedere al sentimentului de piață, lucrurile arată bine în acest moment, dar investitorii trebuie să țină cont că orice deteriorare a sentimentului este de obicei negativă pentru euro.

Spreadurile obligațiunilor nu oferă un argument solid pentru noi creșteri ale EUR-USD

Wall Street: conduce Fed-ul piețele bursiere?

În 2023, indicii de pe Wall Street au recuperat o mare parte din pierderile înregistrate în anul precedent. Câștigurile au apărut în ciuda majorării ratelor Fed la cel mai înalt nivel din martie 2001. Acum, întrebarea pare să nu fie dacă Fed va reduce ratele în 2024, ci când mai precis va începe reducerea lor.

Perspectiva generală este că o politică monetară relaxată este benefică pentru piețele bursiere și pentru economie, în timp ce una agresivă este nocivă.

Însă analiza a trei cicluri anterioare de reducere a ratelor Fed duce la o concluzie interesantă: mișcările dobânzilor stabilite de banca centrală nu influențează singure piețele bursiere și trebuie cercetate în funcție de contextul economic extins.

Astfel, reducerile ratelor care au început ciclurile din 2001 și 2007 nu au reușit să favorizeze sentimentul pieței în lunile următoare, iar indicii generali ai pieței bursiere din SUA s-au confruntat cu deprecieri.

Pe de altă parte, reducerea ratelor începută în 2019 a fost urmată de creșteri ale pieței bursiere în lunile următoare. Ceea ce pare a fi esențial pentru performanța pieței bursiere după aceste mișcări este motivul care a stat la baza acestora.

Tăierile din 2001 și 2007 au fost un răspuns la criză, în timp ce reducerea ratelor din 2019 a fost un răspuns la slăbirea inflației. Prin urmare, contextul macroeconomic va conta mai mult pentru piața bursieră decât politica Fed, deoarece acesta va stabili perspectivele următoarelor câștiguri.

Grafic: Performanța S&P 500 după prima reducere a Fed dintr-un ciclu

Aurul, mai probabil pe creștere decât pe scădere

Din 2020, aurul a fluctuat într-un interval larg de consolidare a prețului, cuprins între 1.600 și 2.000 de dolari pe uncie. Odată cu sfârșitul previzibil al ciclului de creștere a ratelor în SUA, se întrevede la orizont perspectiva ca aurul să evadeze și el, în final, din acest trend ascendent. Așteptările pieței sugerează că reducerile inițiale ale ratelor ar putea apărea încă din prima jumătate a anului 2024.

Datele statistice arată însă că avansul mediu al prețului aurului în cei doi ani de după ultima creștere a ratei dobânzilor este de aproape 20%.

Dacă acest tipar s- ar repeta, aurul ar putea nu numai să depășească maximele istorice, dar ar putea ajunge la niveluri apropiate de 2.400 de dolari pe uncie.

În plus, metalul înregistrează de obicei creșteri cu puțin timp înainte și după prima reducere anticipată a ratei într-un ciclu. Însă riscul principal al acestui scenariu este o potențială revenire la creșteri de dobânzi, ceea ce ar determina întărirea dolarului și o creștere a randamentelor.

Cererea de aur a fost relativ redusă în ultimul an. Cu toate acestea, un dolar mai slab, împreună cu un yuan chinezesc și o rupie indiană mai puternice, ar putea schimba această situație.

Aceste țări sunt foarte importante din perspectiva cererii fizice de aur. În plus, având în vedere că ETF-urile pe aur și-au încetat activitățile de vânzare, potențialele intrări de capital în aceste fonduri ar putea stimula o cerere suplimentară de aur fizic.

Grafic: Performanța medie a prețului aurului înainte și după prima reducere de dobândă din partea Fed dintr-un ciclu.

În ciuda temerilor de recesiune, în 2023, investitorii au demonstrat un nivel ridicat de optimism, atât în SUA, cât și în Europa. Pe de altă parte, bursa din China se află într-o scădere lentă. Provocările geopolitice au dus la un răspuns diferit, cu creșteri mai ales pentru aur, ajuns recent la un nou maxim istoric. Totodată, au determinat scăderi de cotații pentru petrol, după volatilitatea puternică din luna octombrie.

Ne așteaptă încă un an cu evoluții globale complexe: alegeri în SUA și mai peste tot în Europa, plus un entuziasm dublat de unele preocupări referitoare la inteligența artificială. Așa că nu este exclus ca interesul pentru metale prețioase să rămână ridicat. Cu toate acestea, este probabil ca volatilitatea să fie relativ ridicată pentru petrol, bursele europene și americane.

În România, competiția pentru capital între bursă și titlurile de stat se poate menține ridicată. Economia, în ansamblu, va avea de înfruntat noile realități fiscale, efectele recesiunii germane și ale încetinirii europene. O șansă ar putea fi conectarea la trendurile majore de inovație la nivel global și investiții rapide și eficiente, publice și private, în noile tehnologii bazate pe inteligență artificială.

Toate aceste subiecte de interes major pentru investitori vor fi abordate pe larg de către Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România, într-un webinar online, programat marți 12 decembrie, de la ora 19:00.

Participarea este gratuită, pe bază de înregistrare pe site-ul companiei.