BET
8351.3
0.86%
BET-TR
12315.24
0.86%
BET-FI
36203.16
0.64%
BETPlus
1244.88
0.87%
BET-NG
707.39
0.25%
BET-XT
758.31
0.81%
BET-XT-TR
1132.82
0.81%
BET-BK
1597.37
0.57%
ROTX
17438.66
0.85%

Lichiditatea bursei, la cote de avarie: de ce creșterea economică din ultimii ani nu aduce mai mulți investitori?

Autor: Financial Market
Timp de citit: 2 minute

După o perioadă de volatilitate excesivă, piata bursieră locală s-a mai linistit. Revenirea intr-o zona pozitivă – la nivelul cotatiilor – a venit insă la pachet cu lichiditate din nou scazută.

Conform unui editorial semnat de Alin Brendea, Director Adjunct Prime Transaction, într-o astfel de piată, tema lichiditatii bursiere revine in actualitate.

Este poate cea mai cunoscută enigmă a pietei locale: “De ce cresterea economică, pe care o traversăm in ultimii ani, reflectată si de evolutia indicilor bursieri, nu determină un dinamism mai mare pe piața bursieră, o activitate mai intensă pe segmentul ei de retail? Sau de ce scăderea dobanzilor bancare pare sa fie perfect inelastică cu apetitul investițional al publicului de retail prezent pe piața locală?” se întreabă acesta.

Sa ne uitam totuși peste date. Incepand cu anul 2013, cresterea economiei romanesti a fost preluată si de creșterea valorii companiilor listate la Bursa de Valori Bucuresti. Mai jos vedem un grafic al indicelui BET, conform caruia in această perioadă a crescut cu circa 75%. In practică in toti acest ani, companiile din indicele BET au platit si dividende generoase, deci putem vorbi chiar despre o dublare a valorii companiilor listate in perioada analizată.

Sursa: Arena XT, Prime Transaction

Autorul continua si explica cum în acest interval, concurența pietei bursiere – piata monetară, a cunoscut o evolutie favorabilă investitiilor in acțiuni. Un grafic al dobanzii ROBOR la 3 luni indică trendul descendent al dobanzilor practicate pe piața românească, trend manifestat in toata gama produselor de economisire.

Evolutie Robor 3M. Sursa BNR, Prime Transaction

Daca la inceputul lui 2013 am fi prezentat graficele de mai sus oricarui analist economic probabil predictia tuturor ar fi fost ca fluxul de economii să se indrepte spre piata bursiera. Numarul de investitori si mai ales sumele pe care acestia le-ar fi plasat spre piața bursieră ar fi trebuit să crească exponențial.” afirmă autorul.

CITESTE SI:  Bursa în T1: OMV Petrom și Nuclearelectrica creșteri de peste 19%, în timp ce Alro și Sphera Group scăderi de 12%

Analiza continuă cu o comparatie intre depozitele persoanelor fizice si ale firmelor nonfinanciare pe de o parte, iar pentru investitii, folosește datele furnizate de Fondul de Compensare al Investitorilor. Atentia s-a indreptat catre investiția total compensabilă, care se referă la totalul sumelor investite pana in limita de 20.000 euro pe conturile de investitii de retail prezente pe bursa românească, cat si catre numarul de conturi de investitii active.

Cifrele sunt cât se poate de elocvente dar nu confirmă deloc asteptările. Depozitele bancare au continuat să crească, desi dobânzile au scăzut. De la inceputul lui 2013, pana in septembrie 2018 avem o crestere de circa 16.7 mld lei sau 37%. Investiția compensabilă a investitorilor prezenti pe piata a crescut si ea cu 48% insa in valoare absolută inseamnă doar 557 mil lei. Dezamăgitor de putin. Statistica cu adevarat alarmantă o avem pentru numarul de investitori cu conturi active. Acestia au scazut cu 32%, mai exact circa 26.000 de conturi active s-au inchis.

“Datele de mai sus indica faptul că problema lichidității bursiere nu vine din mediul economic – favorabil expansiunii investitiilor pe piața de capital. Ea vine, probabil, dintr-un mixt format dintr-un anumit tip de cultură economică, birocratie excesiva, lipsa unei industrii suficient de activă, lipsa unor produse de investiție adecvate, lipsa unor masuri de sprijin si multe alte lucruri care tin, in realitate, de infrastructura unei pietei bursiere sanatoase,” a concluzionat Alin Brendea.

Articolul inițial a aparut aici.