Deficit comercial: Deficitul comercial reprezintă soldul negativ al balanței comerciale in care importurile unei țări depășesc exporturile sale, cu alte cuvinte, banii care ies din economia tării in schimbul unor bunuri sau servicii achizitionate din extern. Deficitul comercial, cunoscut ca si deficit de cont curent, apare de obicei atunci când o țară nu produce suficiente bunuri pentru cetațenii săi, sau, consumatorii au suficiente venituri si o putere de cumparare in crestere. Atunci când producția internă este scăzută, mărfurile importate din alte tari cresc. In teoria economică, deficitul comercial nu este neapărat o situație negativă, deoarece se corectează de cele mai multe ori în timp. Deficitul comercial rezultat din cresterea importurilor pentru retehnologizare si know-how are efecte pozitive pe termen lung spre deosebire importurile destinate consumului. O economie in creștere rapidă va atrage mai multe importuri, pe măsură ce se va dezvolta, dar va contribui totodată si la deprecierea monedei locale datorita presiunilor asupra ratei de schimb valutar.

Fond de investiții închis: Un fond de investitii inchis este un fond aparte, care, spre deosebire de unul deschis, strange bani de la investitori prin emisiune de actiuni in cadrul unei oferte publice initiale (IPO). Dupa vanzarea tuturor actiunilor, fondul se inchide, in sensul ca nu se mai pot emite alte actiuni, pentru cresterea capitalului si se listează la bursă. Ulterior, acesta functionează asemeni unei Societati de investitii financiare (SIF), cum sunt cele cinci SIF-uri si Fondul Proprietatea, toate listate la Bursa de la Bucuresti. In comparatie cu o investitie clasica in actiuni, plasamentul in cadrul unui fond inchis ofera o diversificare mai mare si un management de portofoliu profesionist, facut de administratorul acelui fond, care este o societate diferita de cea care detine activele. Achizitia unei actiuni la fond se face prin intermediul unui broker, ca orice actiune, spre deosebire de un fond deschis, unde unitatea de fond este cumparata direct de la societatea de administrare (SAI). De asemenea, o alta diferenta notabila este si faptul ca, atunci cand un investitor doreste lichidarea investitiei, acest lucru se face tot prin intremediul unui SSIF (Societate de servicii de investitii financiare sau broker), actiunile fiind vandute practic unui alt investitor. Pretul la care se tranzactionează pe piață o acțiune a unui fond inchis este dat de raportul dintre cerere si ofertă (cat de atractiv este acel fond, diversificarea investitiilor, management, etc) si poate fi diferit de valoarea activului net al fondului (VAN).

S & P 500: S & P 500 este unul dintre cei mai cunoscuti indici bursieri realizat de catre compania Standard & Poor's pe piata de  capital din Statele Unite ale Americii. S & P 500 măsoară valoarea actiunilor celor mai mari 500 de corporații, în funcție de capitalizarea bursieră, listate la Bursa de Valori din New York - NYSE sau Nasdaq. Indicele este folostit de profesioniștii din domeniul financiar si reflectă evolutia pietei de capital si a economiei americane in general. S & P 500 este considerat ca fiind cel mai precis indicator al performanței acțiunilor americane emise de companii foarte mari, care au o capitalizare de piata de peste 10 miliarde dolari. În timp ce indicele se concentrează pe segmentul de piață cu companii foarte mari (large cap company), este totusi considerat reprezentativ pentru întreaga piață deoarece include o parte semnificativă din valoarea totală a acesteia (peste 90%). Companiile incluse în S & P 500 sunt selectate de Comitetul Index al S & P, o echipă de analisti și economiști de la Standard & Poor's. Initial denumit "Indice Compozit" cand a fost introdus pe piata de capital in anul 1923, acesta a ajuns abia in anul 1957 la un total de 500 de companii cat are si in prezent, printre cele mai importante fiind Apple, Alphabet (compania care detine Google), Microsoft, Amazon, IBM si altele.

Momentum investing: Momentum investing este o strategie de investiții in acțiuni care își propune să valorifice continuitatea tendințelor existente pe piață. Pentru a intra intr-o astfel de investitie, un broker/trader își asumă o poziție de crestere (long) într-un activ cu trend de pret ascendent, sau o pozitie de scădere (short) într-un activ cu trend de pret descendent. Ideea de bază a acestui model este că odată ce se stabilește o tendință, probabilitatea să continue în aceeasi direcție este mai mare decat in directia opusă. Momentum investing este aplicată de unii investitori pentru a profita de tendințele actuale ale pieței si de a beneficia de randamente mai mari decât cele obișnuite. Ca strategie de investiții, aceasta implică cumpărarea de acțiuni care au arătat o creștere constantă a prețurilor pe termen scurt, cum ar fi între ultimele trei luni până la un an, urmată de vânzarea imediată, atunci cand apar semnale de scădere a pretului. Din punct de vedere analitic, investiția momentum pare mai mult o reacție involuntară la schimbările spontane ale prețurilor de pe piață decât o strategie de investiții sănătoasă. Acest lucru se datorează faptului că strategia pare să contrazică înțelepciunea investițională clasică care pledează pentru cumpărarea ieftină și vânzarea scumpă (buy low, sell high).

CAPM - Capital Asset Pricing Model: In domeniul financiar, CAPM reprezintă modelul cu ajutorul căruia se poate determina randamentul asteptat al unui activ, de obicei o acțiune, in functie de riscul intrinsec al acesteia. Modelul este utilizat pe scară largă de managerii fondurilor de investitii, ca punct de plecare in vederea stabilirii prețurilor titlurilor riscante, atunci cand construiesc un portofoliu diversificat. Formula matematică este:

unde: Ra = Randamentul asteptat, Rf = Randamentul fara risc, ß = riscul activului, Rm = Randamentul pietei. Ideea care stă la baza modelului este faptul ca investitorii doresc sa fie recompensati atat din punct de vedere al perioadei pe parcursul careia detin investitia cat si al riscului. Cu alte cuvinte, ei așteaptă atat un randament mai mic, dar sigur (Rf - Risk free rate) cat si o prima de risc (Rm - Rf) datorită faptului ca-si asumă investitia. De obicei, rata fără risc luata in calcul (Rf) este randamentul titlurilor de stat, pe o perioada de 5-7-10 ani. In concluzie, modelul CAPM exprimă randamentul așteptat al unei valori mobiliare sau al unui portofoliu ca fiind egal cu rata dobânzii a unui activ fara risc, plus o primă de risc. Astfel, dacă randamentul așteptat nu este superior riscului asumat, atunci investitia nu trebuie facută.