BET
14712.11
0.17%
BET-TR
30371.54
0.15%
BET-FI
57916.75
-0.61%
BETPlus
2184.06
0.13%
BET-NG
1080.67
0.68%
BET-XT
1268.3
0.08%
BET-XT-TR
2588.75
0.07%
BET-BK
2757.51
-0.02%
ROTX
32597.24
-0.47%


Termenul zilei

Bilanț

Bilanțul este una dintre cele trei situații financiare fundamentale (alături de Contul de profit și pierdere și de Situația fluxurilor de numerar) și este cheia atât pentru modelarea financiară, cât și pentru contabilitate. Această analiză se întocmește la jumătatea și la finalul anului, având rolul de a arăta situația financiară a unei companii, prezentând echilibrul dintre bunurile economice şi sursele de finanţare a acestora. Bilanţul contabil reprezintă principala sursă de informaţie care prezintă valoarea şi structura patrimoniului unei companii, pe baza căruia se pot calcula o serie de indicatori de rentabilitate, lichiditate, îndatorare, capacitate de plată, reflectând astfel situația financiară la un moment în timp a unei întreprinderi. Informatiile din bilanțul contabil sunt folosite cu precădere de către deținătorii firmei: acționari, directori, dar și de către instituțiile financiare ca bază de analiză și evaluare în momentul în care o companie solicită un împrumut. Aceste informații sunt analizate periodic și de organele fiscale în vederea identificării surselor de impozitare. Bilanțul este format din Active și Pasive. În cadrul Pasivului regăsim elementelele de datorii și capital propiu. Activele reprezintă resursele controlate pe care o companie le deține ca rezultat al unor evenimente trecute, de la care se așteaptă să genereze beneficii economice viitoare. Datoriile reprezintă obligații care impun unei părți (debitor) să plătească valoarea convenită unei alte părți (creditor). Capitalurile proprii sunt surse de finanțare stabile deținute de o companie. Principala ecuație a bilanțului poate fi reprezentată astfel: Activ = Pasiv, dar poate îmbrăca și forma de Activ = Datorii + Capital propriu. Bilanțul se prezintă sub formă tabelară, având două coloane principale reprezentate de Activ și Pasiv. În partea stângă, bilanţul prezintă toate activele unei companii. Aceste active sunt grupate în două subcategorii: active imobilizate și active circulante. În cadrul activelor imobilizate (necurente) sunt incluse: imobilizări necorporale, imobilizări corporale și imobilizări financiare. Activele circulante (curente) sunt formate din: stocuri, creanţe, investiţii financiare pe termen scurt, casa şi conturile la bănci, dar și cheltuielile în avans. În partea dreaptă a bilanțului regăsim Pasivele companiei, datoriile și capitalurile proprii. Asemenea activelor, datoriile sunt grupate în: datorii pe termen scurt și datorii pe termen lung, adică datorii curente și necurente. Datoriile curente includ elemente precum: împrumuturi din emisiunea de obligațiuni, sume datorate instituțiilor de credit, avansuri încasate în contul comenzilor. Datoriile necurente sunt reprezentate de împrumuturi și avansuri pe termen lung, obligații de leasing pe termen lung, venituri amânate, obligațiuni de plătit și alte datorii necurente. Acestea sunt obligațiile companiei care se așteaptă să fie plătite după o perioadă mai mare de un an.

26.11.2023
Blockchain: Blockchain-ul, adesea asociat cu Bitcoin și alte criptomonede, este o tehnologie revoluționară care redefineste modul în care se desfășoară tranzacțiile financiare și nu numai. La baza sa, blockchain-ul este un registru digital distribuit, care înregistrează tranzacții în mod transparent și securizat. Spre deosebire de sistemele tradiționale centralizate, blockchain-ul stochează datele pe un număr mare de computere (noduri), făcând aproape imposibilă alterarea sau ștergerea informațiilor înregistrate. Această descentralizare asigură o securitate sporită, un avantaj major în domeniul financiar. Odată adăugate în blockchain, datele nu pot fi modificate retroactiv. Acest lucru asigură transparența și crește încrederea între participanți, eliminând necesitatea unui intermediar de încredere. Prin eliminarea intermediarilor și automatizarea proceselor prin contracte inteligente, blockchain-ul reduce timpul și costurile asociate tranzacțiilor acest lucru făcându-l ideal pentru aplicații financiare, de la transferuri de bani la gestionarea activelor. Deși asociat adesea cu criptomonede, blockchain-ul are aplicații mult mai vaste, inclusiv în domeniul fintech. De la bănci la companii de asigurări, tehnologia are potențialul de a transforma modul în care interacționăm cu serviciile financiare.   Mai sus este o ilustrație care explică vizual cum funcționează tehnologia blockchain. Imaginea prezintă o serie de blocuri interconectate, fiecare conținând date, hash și hash-ul blocului anterior, simbolizând structura blockchain-ului. Mai sunt incluse și elemente digitale, cum ar fi codul binar și simboluri de criptare, pentru a reprezenta natura digitală a blockchain-ului, precum și mai multe computere (noduri) conectate la acest lanț, simbolizând rețeaua descentralizată a tehnologiei blockchain. Prin urmare, Blockchain-ul nu este doar o tehnologie de nișă, ci un instrument inovator care are potențialul de a schimba radical sectorul financiar. Cu avantajele sale în materie de securitate, transparență și eficiență, tehnologia blockchain reprezintă viitorul în domeniul fintech.
20.11.2023
Investiție safe haven: O investiție de tip "safe haven" reprezintă un plasament de pe urma căruia se așteaptă fie menținerea valorii (a pretului) în perioadele cu turbulențe ale pieței, fie chiar creșterea acesteia. "Investitiile sigure", desi comportă totusi un anumit grad de risc, sunt cumparate pentru a limita expunerea si a pentru a diversifica portofoliul. O investiție de tip "safe haven" diversifică portofoliul și poate deveni profitabilă în momente de volatilitate, investitori cumpărând active necorelate sau corelate negativ cu evolutia generală a pieței în momente de declin. Metalele pretioase, anumite valute sau actiuni din sectoare economice defensive si-au demonstrat mentinerea pretului in perioade de recesiune de-a lungul timpului. Printre cele mai importante instrumente financiare considerate sigure se află: aurul (de ani de zile aurul a fost considerat un refugiu sigur, valoarea sa nefiind influențată de fluctuațiile ratelor dobânzii de politică monetară, servind ca o formă de asigurare împotriva evenimentelor economice adverse), titlurile de stat (de obicei, titlurile de stat emise de guvernele Statelor Unite sau Germaniei sunt considerate cu risc zero deoarece sunt garantate de economia puternică a acestora), actiunile defensive din anumite sectoare economice (aici fiind incluse cele din domeniul utilitaților, energiei, medicina, retailul alimentar s.a) si nu in ultimul rand numerarul, care, deși nu produce plusvaloare, este cel mai lichid instrument.
19.11.2023
Valoarea întreprinderii: Valoarea întreprinderii - VA (engleză Enterprise Value) este un indicator foarte intalnit atunci cand ne referim la valoarea totală a unei companii, fiind varianta mai cuprinzatoare a indicatorului ce reflectă capitalizarea de piață. Valoarea intrepinderii se calculeaza ca sumă dintre capitalurile proprii și împrumuturi, minus numerarul sau echivalentul de numerar disponibil. În timp ce capitalizarea de piață a unei societăți se calculează prin înmulțirea prețului acțiunilor cu numărul de acțiuni în circulație, indicatorul VA poate fi considerat drept prețul de preluare teoretic atunci cand o companie decide să achizitioneze o altă companie. Totusi, indicatorul diferă semnificativ de capitalizarea de piață în mai multe moduri și mulți analiști consideră că este o reprezentare mai precisă a valorii unei firme. Astfel, valoarea datoriilor unei companii, de exemplu, ar trebui să fie plătită de către cumpărător în momentul preluării unei întreprinderi, astfel încât indicatorul să ofere o evaluare mai precisă a preluării deoarece include o datorie în calculul valorii acesteia. In timp ce metoda de mai sus este general utilizată, estimarea valorii intreprinderii se mai face fie prin prisma veniturilor pe care le generează în baza fluxurilor de numerar actualizate, (in acest caz valoarea unei afaceri fiind o funcţie privind capacitatea ei viitoare de a genera profit), fie prin multiplii de piață, in acest caz abordarea indicând valoarea afacerii prin comparatie cu alte companii listate sau pe baza unei analize a tranzacţiilor recente din aceeași industrie.
12.11.2023
Rata variabilă a dobânzii: Rată variabilă a dobânzii (variable interest rate), numită uneori rată „ajustabilă” sau „flotantă”, este o rată a dobânzii la un împrumut sau un titlu de valoare care fluctuează în timp. Aceasta se bazează pe o rată a dobânzii de referință sau pe un indice care se modifică periodic, cei mai importanți indici fiind IRCC (Indicele de referință pentru creditele consumatorilor), Robor, Euribor și alții. Mai jos este evoluția indicelui IRCC care a fost creat de Banca Națională a României pentru a servi mai bine intereselor comsumatorilor care contractează credite in lei.   Totodată, o rată variabilă se poate ajusta în timp ca răspuns la schimbările apărute în piața monetară fiind influențată direct de evoluția dobânzii de referință. Ratele variabile ale dobânzii pot fi găsite în toate tipurile de credite, cardurile de credit, în obligațiunile corporative, în instrumentele derivate și în alte titluri de valoare sau împrumuturi. Avantajul evident al unei rate variabile a dobânzii este acela că, dacă rata dobânzii sau indicele de bază scade, și plățile de dobândă ale împrumutatului vor tinde să scadă. În schimb, dacă indicele de bază crește, plățile dobânzilor vor crește și ele. Spre deosebire de dobânzile variabile, dobânzile fixe nu fluctuează. Creșterea ratelor dobânzilor poate majora foarte mult costul împrumuturilor, iar consumatorii care aleg împrumuturi cu rată variabilă ar trebui să fie conștienți de potențialul de creștere a costurilor împrumuturilor. În marea majoritate a cazurilor, împrumuturile cu rată variabilă tind să aibă dobânzi mai mici decât cele cu rate fixe. Acest lucru se întâmplă deoarece sunt o alegere mai riscantă pentru consumatori.
09.11.2023
Federal Reserve: FED sau Federal Reserve (Sistemul de Rezerva Federală) reprezintă Banca Centrală Americană, institutie ce are ca principal obiectiv promovarea și funcționarea eficientă a economiei Statelor Unite ale Americii. Aceasta a fost creată de Congres în anul 1913 pentru a contribui la promovarea si menținerea stabilitatii financiare. FED include Consiliul guvernatorilor din Washington D.C. care are șapte membri, inclusiv Președintele și Vicepreședintele. Toți membrii consiliului sunt numiti in functie de Președintele SUA și confirmati de Senatul Statelor Unite. FED include de asemenea 12 bănci regionale de rezervă federală situate în orașe din întreaga țară. Băncile regionale servesc ca subsidiare de operare ale Băncii Centrale și colectează informații din teritoriu pentru a ajuta FED să monitorizeze economia și să obțină datele necesare pentru dezvoltarea și punerea în aplicare a politicii monetare din S.U.A. FED îndeplinește cinci funcții importante: gestionarea si implementarea politicii monetare, mentinerea stabilitații financiare a sistemului bancar, supervizarea si reglementarea institutiilor financiare, promovarea siguranței și eficienței sistemului de plăți și de decontare precum si protectia consumatorilor de servicii financiare. La randul lor, cele 12 subsidiare supraveghează bancile comerciale din propria jurisdicție, oferă imprumuturi pentru asigurarea lichidității sistemului financiar, asigură servicii financiare servind ca bancă pentru Trezoreria SUA si supraveghează respectarea legilor privind protecția consumatorilor și a politicilor de creditare echitabilă.
Pagina 1 din 75