BET
8814.37
1.3%
BET-TR
14345.59
1.27%
BET-FI
44015.52
-0.16%
BETPlus
1319.37
1.27%
BET-NG
692.04
0.79%
BET-XT
808.02
1.06%
BET-XT-TR
1323.96
1.04%
BET-BK
1715.21
1.18%
ROTX
18337.52
1.41%

Termenul zilei

Lichiditate

Lichiditatea este definită ca posibilitatea de a transforma în bani un plasament financiar, într-un timp cât mai scurt, fără ca acest demers să conducă la scăderea valorii sale. Lichiditatea este o componentă foarte importantă a pieței de capital și o caracteristică a oricarui tip de investitie, ce nu trebuie neglijată. Alaturi de risc si randament, lichiditatea formeaza Triunghiul de aur al investitiilor, respectiv cele mai importante aspecte de urmarit in cazul unui plasament (la bursa, pe piata bancară, imobiliară, etc). Spre exemplu, banii economisiti intr-un depozit cu scadență la 6 luni, reprezintă o investitie cu risc redus, dar cu randament scăzut si lichiditate fără penalizarea dobanzii, doar la maturitate. In comparatie, investitia in actiuni presupune un risc mai ridicat, dar poate avea un randament mai mare si lichiditate rapidă. Numerarul (cash-ul) este cel mai lichid activ, în timp ce bunurile imobile, obiectele de artă sau metalele pretioase sunt relativ nelichide. In materie contabila, lichiditatea masoară usurința si rapiditatea cu care o persoana sau o companie isi poate indeplini obligatiile financiare cu activele disponibile. Pentru piața de capital locală, o lichiditate in creștere reprezintă o conditie esențială pentru trecerea catre statutul de piață emergentă.

03.06.2020
Crowdfunding: Crowdfunding-ul este o metodă de strângere de capital prin efortul colectiv al unor investitori individuali in scopul finanțării unor proiecte, prin utilizarea platformelor online drept canal de comunicare între antreprenori şi persoanele care doresc să investească în respectivele proiecte. Crowdfunding este, în esență, o finanţare participativă care diferă in mod fundamental de finantarea tradițională acordată de bănci sau fonduri de investitii, prin faptul ca inlesnește accesul la capital antreprenorilor care doresc sa-si dezvolte afacerea si sunt dispusi sa renunte la o parte din actiunile companiei. In general, mecanismul de functionare al crowdfundingului este destul de simplu: pe de-o parte exista inițiatorul proiectului, care doreste să-și lanseze un nou produs pe piata si are nevoie de finantare iar cealaltă parte este reprezentată de potențialii investitori care sunt dispusi șă-si plaseze plaseze disponibilitatile, cele două parti intâlnindu-se astfel prin intermediul unei platforme online. Exista mai multe tipuri de finanțare de tip crowd: rewards-based - unde investitiile sunt de obicei formate din sume mici (intre 1 si cateva sute de dolari), recompensa investitorilor fiind de cele mai multe ori una simbolica, donation-based - in acest caz investitiile fiind directionate fie către cauze sociale, organizatii non-profit sau tratamente medicale, equity crowdfunding - unde investitorii plasează sume mai consistente, de ordinul zecilor sau chiar sutelor de mii de dolari primind in schimb o parte din capitalul social al companiei si debt crowdfunding - caz in care creditorii acordă diferite sume sub formă de împrumut cu speranța că-și vor primi inapoi atat principalul cât și dobânda corespunzatoare. Cele mai importante platforme de crowdfunding in functie de tipul finanțării sunt: Kickstarter și Indiegogo pentru reward-based, GoFundMe și Crowdrise pentru donation-based, AngelList, Crowdfunder sau Fundable pentru equity crowdfunding si Lendingclub sau Prosper pentru debt crowdfunding.
02.06.2020
Tratatul de la Maastricht: Tratatul de la Maastricht, cunoscut oficial ca Tratatul privind Uniunea Europeană, a marcat începutul "unei noi etape în procesul de creare a unei uniuni tot mai strânse între popoarele Europei". Acesta a pus bazele unei monede unice, moneda euro și a extins semnificativ cooperarea între țările europene într-o serie de noi domenii precum cetățenia europeană, permițând astfel cetățenilor să locuiască și să se miște liber între statele membre UE, politica externă și de securitate comună si o cooperare mai strânsă între poliție și justiție în materie penală. Tratatul a fost semnat în orașul olandez Maastricht, care se află aproape de granițele cu Belgia și Germania, acesta fiind rezultatul a câtorva ani de discuții între guverne privind aprofundarea integrării europene. In data de 7 februarie 1992 reprezentantii primelor 12 state au semnat Tratatul– Belgia, Danemarca, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Spania și Regatul Unit al Marii Britanii. Tratatul de la Maastricht a intrat oficial în vigoare la 1 noiembrie 1993, iar Uniunea Europeană a fost înființată oficial. De atunci, alte 16 țări au aderat la UE și au adoptat normele stabilite în Tratatul de la Maastricht sau în tratatele care au urmat ulterior. Tratatul de la Maastricht a pregătit calea pentru crearea unei monede unice europene - moneda euro, acesta fiind punctul culminant al mai multor decenii de dezbateri privind creșterea cooperării economice în Europa. Tratatul a instituit, de asemenea, Banca Centrală Europeană (BCE) și Sistemul European al Băncilor Centrale și a trasat obiectivele acestora, obiectivul principal al BCE fiind menținerea stabilității prețurilor, adică protejarea valorii monedei euro.
29.05.2020
LIBOR: LIBOR sau ICE LIBOR este o rată medie a dobânzii interbancare (de referință) pe care unele dintre cele mai importante bănci din lume o folosesc pentru a se împrumutura reciproc pe termen scurt. Libor inseamnă London Interbank Offered Rate și este unul dintre cei mai importanti indici pentru calcularea ratelor dobânzilor la diferite împrumuturi din întreaga lume. LIBOR este supervizat de catre Administrația Internațională de Evaluare ICE (IBA) și se bazează pe cinci valute: dolar SUA (USD), euro (EUR), lira sterlină (GBP), yenul japonez (JPY) și francul elvețian (CHF) avand șapte scadențe diferite: overnight, o săptămână și 1, 2, 3, 6 și 12 luni. Există un total de 35 de rate LIBOR diferite în fiecare zi lucrătoare. Cota cea mai frecvent menționată este rata dolarului american la trei luni. LIBOR este supravegheat îndeaproape atât de profesioniști, cât și de persoane fizice, deoarece rata dobânzii LIBOR este folosită ca rată de bază de către bănci și alte instituții financiare. Creșterea și scăderea ratelor dobânzilor LIBOR poate avea, prin urmare, consecințe asupra ratelor dobânzilor la toate tipurile de produse bancare, cum ar fi conturile de economii, creditele ipotecare sau cardurile de credit.
27.05.2020
Absolute return: Aplicat cu precădere in industria fondurilor de investitii dar nu numai, conceptul de absolute return (randament absolut) se referă la castigul total pe care o investitie l-ar putea avea, de-a lungul unei perioade de timp. Absolute return masoară aprecierea in timp a pretului unei unitati de fond (mutual) sau actiuni, avand aplicabilitate chiar si in cazul unui fond de hedging. Spre exemplu, daca o sumă de 10.000 de lei investită in urmă cu un an ajunge in prezent la 11.000 de lei, se poate spune ca a avut o creștere de 10%, in timp ce atingerea unei limite inferioare, ex. 9.500 de lei, se traduce intr-o pierdere de 5%. Strategia absolute return capătă relevanță atunci când este comparată cu strategia relative return. Aceasta analizează performanța unui fond mutual sau a unei acțiuni in relatie cu evolutia unui fond similar / actiune sau a unei referinte cum ar fi un indice (ex. S&P 500). Astfel, chiar daca rezultatul strategiei absolute return ar fi unul pozitiv (ex 5%) dar indicele cu care este comparat ar avea un castig de 7%, performanța relativă ar fi de fapt -2%. Cu toate acestea, randamentul absolut măsoară câștigul sau pierderea înregistrate de un activ sau de un portofoliu, independent de orice standard de referință. Ca strategie de investiții, absolute return urmărește să obțină rezultate pozitive prin utilizarea unor tehnici de gestionare a investițiilor care diferă de fondurile mutuale tradiționale. Metodele de investiții includ utilizarea vânzărilor în lipsă (short selling), a contractelor futures, a opțiunilor, a instrumentelor derivate, a arbitrajului, a pârghiilor (leverage) și a activelor neconvenționale.
25.05.2020
Acțiuni ciclice: Acțiunile ciclice sunt titluri de valoare asemeni acțiunilor obișnuite, dar care aparțin unor companii ce isi desfăsoară activitatea in industrii sensibile la schimbările economice. Acțiunile ciclice tind să urmarească îndeaproape evoluția fluctuantă a economiei si sunt caracteristice acelor sectoare care nu produc bunuri de folosinta indelungată, precum industria auto, aeriană, imobiliară, hotelieră, industria ospitalitatii si producatorii articolelor de lux. Atunci cand economia crește, acțiunile acestor companii tind să crească, de obicei mai repede decat media pietei, iar atunci cand economia se află in declin, consumul produselor si serviciilor din aceste categorii urmează o pantă descendentă, cumpărătorii amânând achizițiile. In consecintă, veniturile acestor companii scad si odată cu acestea scade si pretul acțiunilor. Din aceste considerente, acțiunile ciclice tind sa fie mai riscante si mai sensibile intr-o piață volatilă, spre deosebire de actiunile companiilor din categoria "blue chips".
Pagina 1 din 70