BET
8129.5
1.62%
BET-TR
13013.39
1.62%
BET-FI
40195.83
1.43%
BETPlus
1217.64
1.59%
BET-NG
625.27
0.81%
BET-XT
743.33
1.6%
BET-XT-TR
1197.96
1.6%
BET-BK
1537.22
1.72%
ROTX
16958.09
1.59%

Termenul zilei

Nasdaq

Nasdaq este o bursă electronică din Statele Unite ale Americii prin intermediul careia se pot tranzacționa valori mobiliare, funcționand de asemenea ca și indice de referință pentru companiile de tehnologie din S.U.A. Nasdaq a fost creat de Asociația Națională a Dealerilor de Valori Mobiliare (NASD) pentru a permite investitorilor să tranzacționeze titluri pe un sistem computerizat, rapid și transparent și a început operațiunile la inceputul anilor '70. Termenul "Nasdaq" se referă și la Nasdaq Composite, un indice care cuprinde peste 3.500 de acțiuni cotate la bursa Nasdaq, aici fiind incluse cele mai importante companii din domeniul tehnologiei și biotehnologiei din lume, cum ar fi Apple, Google, Microsoft, Oracle, Amazon, Intel sau Amgen. În anul 2007, Nasdaq a fuzionat cu grupul scandinav OMX pentru a deveni Nasdaq OMX, cea mai mare companie de tranzacționare la nivel global, facilitând 1 din 10 tranzacții cu valori mobiliare din lume. Cu sediul în New York, Nasdaq OMX operează 26 de piețe, unde se tranzacționează în principal acțiuni, opțiuni, instrumente cu venit fix, instrumente financiare derivate și mărfuri - având și trei case de compensare și cinci depozitari centrali de valori mobiliare în S.U.A. și Europa. Tehnologia sa de ultimă oră este utilizată de 70 de burse din 50 de țări, fiind listata pe Nasdaq sub simbolul NDAQ și face parte din indicele S & P 500 incă din 2008. Sistemul de tranzacționare computerizat Nasdaq a fost inițial conceput ca o alternativă la sistemul ineficient, care a fost modelul predominant timp de aproape un secol. Evoluția rapidă a tehnologiei a făcut ca modelul de tranzacționare electronică al Nasdaq să fie standard pentru piețele din întreaga lume.

09.04.2020
Piață emergentă: O piață emergentă (engleză emerging market) este de obicei considerată economia unei țări care se află intr-un anumit stadiu de dezvoltare, are o piata de capital reglementată si eficientă iar veniturile populatiei sunt crestere dar se afla in continuare sub media țărilor dezvoltate. În prezent există 24 de piețe emergente identificate în indexul MSCI: Brazilia, Chile, Columbia, China, Mexic, Peru, Republica Cehă, Egipt, Grecia, Ungaria, Polonia, Qatar, Rusia, Africa de Sud, Turcia, Emiratele Arabe Unite, China, India, Indonezia, Corea de Sud, Malaezia, Pakistan, Filipine, Taiwan si Tailanda. În timp de acum aproape 30 de ani în acest sector erau doar 10 țări - reprezentând doar 1% din valoarea totală a acțiunilor disponibile investitorilor privați, astăzi cele 24 de națiuni reprezintă aproape 30% din piața investițională la nivel mondial. Acei investitori care au fost suficient de pricepuți pentru a investi în piețele emergente în anii '90 au fost pe deplin recompensați, fondurile de pe aceste piețele triplandu-si valorile inițiale, în anumite cazuri. Clasificarea tarilor in diferite categorii este realizată prin intermediul indexului MSCI care analizează dimensiunea, lichiditatea și accesibilitatea pe piața de capital, atribuindu-i astfel un anumit statut investitional. Dacă o țară beneficiază de statutul de "piață emergentă", înseamnă că atât fondurile active, cât și cele pasive, care utilizează indicele MSCI Emerging Markets ca punct de referință, pot investi în companii listate în țara respectivă, ceea ce conduce la cresterea semnificativă a investițiilor străine.
08.04.2020
Efectul Balassa-Samuelson: Efectul (propus pentru prima dată de economiștii Bela Balassa and Paul Samuelson) reprezintă tendinta prin care țările cu o creștere a productivității în sectorul bunurilor comercializabile (bunuri care au o piata de desfacere si pot fi exportate) se confruntă, de asemenea, cu o creștere a salariilor, ceea ce conduce la cresterea atat a ratelor de schimb cat si a inflatiei. Efectul Balassa-Samuelson sugerează de asemenea, că o creștere a salariilor în sectorul bunurilor comercializabile dintr-o economie emergentă va conduce la salarii mai mari și în sectorul bunurilor necomercializabile (bunuri şi servicii care nu pot fi consumate decât în economia în care sunt produse) al acelei țări. Aceasta evolutie este oarecum normala si se bazeaza pe faptul ca economiile emergente, impulsionate de investitiile de capital si retehnologizare tind sa recuperez decalajele fata de tarile dezvoltate. Totodata, efectul Balassa-Samuelson sugerează faptul că rata optimă a inflației pentru economiile emergente este de obicei mai mare decât cea pentru țările avansate, datorită faptului ca acestea se dezvoltă prin creșterea productivității și prin utilizarea mai eficientă a factorilor de productie (forța de muncă, capitalul și mijloacele de productie). Aceasta are drept consecință creșterea salarială atât în sectorul bunurilor comercializabile, cât și în cele necomercializabile ale unei economii. Oamenii vor consuma mai multe bunuri și servicii, pe măsură ce salariul lor va crește, ceea ce va împinge în sus prețurile, conducând la o apreciere a cursului de schimb.
07.04.2020
Incluziune financiară: Incluziunea financiară reprezintă conceptul conform caruia indivizii și întreprinderile au acces la produse și servicii financiare utile și accesibile care răspund nevoilor lor, cum ar fi tranzacțiile financiare, plățile, economisirea, creditarea și produsele de asigurare, livrate într-o manieră responsabilă și durabilă. Fiind capabili să aibă acces la un cont curent pentru derularea tranzacțiilor, este un prim pas către o incluziune financiară mai largă, deoarece un astfel de produs de bază permite oamenilor să economisească, să trimită și să primească bani. Un cont curent poate servi și ca o poartă de acces către alte servicii financiare, motiv pentru care asigurarea faptului că oamenii din întreaga lume pot avea acces la un cont de tranzacții este punctul central al inițiativei Global Financial Access 2020 a Grupului Băncii Mondiale. Accesul la diferite produse financiare facilitează viața de zi cu zi și ajută familiile și întreprinderile să-și planifice obiectivele pe termen lung până la urgențe neprevăzute. În calitate de deținători de conturi curente, persoanele sunt mai predispuse să utilizeze și alte servicii financiare, cum ar fi creditele și asigurările, pentru a începe sa-și extindă afacerile, să investească în educație sau sănătate, să gestioneze riscurile, ceea ce poate îmbunătăți calitatea vieții lor. Țările care au înregistrat cele mai multe progrese în ceea ce privește incluziunea financiară au pus în practică un mediu de reglementare și politici care să permită și au încurajat concurența care dă posibilitatea băncilor și institutiilor financiare nebancare (IFN) să inoveze și să extindă accesul la serviciile financiare. Cu toate acestea, crearea acestui spațiu inovativ și competitiv trebuie să fie însoțită de măsuri adecvate de protecție a consumatorilor și de reglementări pentru a asigura furnizarea responsabilă de servicii financiare.
06.04.2020
Stop order: Un ordin de tip stop order este o comandă de a cumpăra sau de a vinde un titlu de valoare atunci când prețul acestuia se deplasează peste o anumit punct, asigurând astfel o probabilitate mai mare de a obține un preț predefinit de intrare sau de ieșire, limitând pierderea investitorului sau marcând un profit cert. Odată ce prețul depășește punctul de intrare / ieșire predefinit, ordinul de oprire (stop order) devine o comandă în piață. Cu ajutorul unui stop order, tranzacția va fi executată numai atunci când pretul actiuni care face obiectul cumpărării sau vânzării atinge un anumit nivel (prețul de oprire sau stop price). De exemplu, dacă un investitor deține acțiuni ale companiei Alpha ßeta, care se tranzacționează în prezent la prețul de 5,60 RON și plasează o comandă de oprire pentru a o vinde la 5,00 RON, ordinul va fi completat doar dacă acțiunea Alpha ßeta scade sub 5 RON. Cu toate acestea, acest tip de comandă poate fi folosit și pentru a marca profitul. De exemplu, presupunând că un investitor a cumpărat acțiuni Alpha ßeta la 4,50 RON pe acțiune, iar acum acțiunea se tranzacționează la 5,60 RON, plasarea unui ordin de vânzare la 5.00 RON va garanta profituri de aproximativ 0.50 RON pe acțiune, în funcție de cât de repede se poate completa comanda în piață.
03.04.2020
London Stock Exchange: Bursa de Valori din Londra (engleză London Stock Exchange - LSE) este bursa primară din Marea Britanie și cea mai mare din Europa. Apărută inițial in anul 1773, a fuzionat ulterior cu alte burse regionle pentru a forma Bursa de Valori din Marea Britanie și Irlanda, redenumită apoi Bursa de Valori din Londra (LSE). LSE găzduieste indicele de acțiuni FTSE 100 unul dintre cei mai importanti indici la nivel mondial, care conține cele mai mari 100 de companii ce au în total o capitalizare bursieră de peste 80% din piața de capital din Marea Britanie. LSE are cea mai mare expunere internațională dintre toate bursele de valori cu 350 de companii listate din peste 50 de țări și este totodată sursa principală de lichiditate pe piața de acțiuni, prețuri de referință și date de piață în Europa. Cu toate ca timp de mai multe decenii bursa a oferit o platformă de tranzacționare în care membrii ei puteau cumpăra și vinde acțiuni, astăzi, tranzacționarea acțiunilor este aproape în întregime realizată prin intermediul computerelor care pot procesa peste un milion de tranzacții în fiecare zi. Bursa de Valori din Londra oferă investitorilor acces la acțiunile a mii de companii britanice și din alte tari, precum și alte titluri financiare, cum ar fi obligațiunile. Dintre cele mai importante companii romanesti, Fondul Proprietatea, Romgaz si Electrica sunt listate atat pe BVB cat si pe bursa londoneză sub forma certificatelor globale de depozit (GDR).
Pagina 1 din 70