Blockchain: Blockchain-ul, adesea asociat cu Bitcoin și alte criptomonede, este o tehnologie revoluționară care redefineste modul în care se desfășoară tranzacțiile financiare și nu numai. La baza sa, blockchain-ul este un registru digital distribuit, care înregistrează tranzacții în mod transparent și securizat. Spre deosebire de sistemele tradiționale centralizate, blockchain-ul stochează datele pe un număr mare de computere (noduri), făcând aproape imposibilă alterarea sau ștergerea informațiilor înregistrate. Această descentralizare asigură o securitate sporită, un avantaj major în domeniul financiar. Odată adăugate în blockchain, datele nu pot fi modificate retroactiv. Acest lucru asigură transparența și crește încrederea între participanți, eliminând necesitatea unui intermediar de încredere. Prin eliminarea intermediarilor și automatizarea proceselor prin contracte inteligente, blockchain-ul reduce timpul și costurile asociate tranzacțiilor acest lucru făcându-l ideal pentru aplicații financiare, de la transferuri de bani la gestionarea activelor. Deși asociat adesea cu criptomonede, blockchain-ul are aplicații mult mai vaste, inclusiv în domeniul fintech. De la bănci la companii de asigurări, tehnologia are potențialul de a transforma modul în care interacționăm cu serviciile financiare.   Mai sus este o ilustrație care explică vizual cum funcționează tehnologia blockchain. Imaginea prezintă o serie de blocuri interconectate, fiecare conținând date, hash și hash-ul blocului anterior, simbolizând structura blockchain-ului. Mai sunt incluse și elemente digitale, cum ar fi codul binar și simboluri de criptare, pentru a reprezenta natura digitală a blockchain-ului, precum și mai multe computere (noduri) conectate la acest lanț, simbolizând rețeaua descentralizată a tehnologiei blockchain. Prin urmare, Blockchain-ul nu este doar o tehnologie de nișă, ci un instrument inovator care are potențialul de a schimba radical sectorul financiar. Cu avantajele sale în materie de securitate, transparență și eficiență, tehnologia blockchain reprezintă viitorul în domeniul fintech.

Investiție safe haven: O investiție de tip "safe haven" reprezintă un plasament de pe urma căruia se așteaptă fie menținerea valorii (a pretului) în perioadele cu turbulențe ale pieței, fie chiar creșterea acesteia. "Investitiile sigure", desi comportă totusi un anumit grad de risc, sunt cumparate pentru a limita expunerea si a pentru a diversifica portofoliul. O investiție de tip "safe haven" diversifică portofoliul și poate deveni profitabilă în momente de volatilitate, investitori cumpărând active necorelate sau corelate negativ cu evolutia generală a pieței în momente de declin. Metalele pretioase, anumite valute sau actiuni din sectoare economice defensive si-au demonstrat mentinerea pretului in perioade de recesiune de-a lungul timpului. Printre cele mai importante instrumente financiare considerate sigure se află: aurul (de ani de zile aurul a fost considerat un refugiu sigur, valoarea sa nefiind influențată de fluctuațiile ratelor dobânzii de politică monetară, servind ca o formă de asigurare împotriva evenimentelor economice adverse), titlurile de stat (de obicei, titlurile de stat emise de guvernele Statelor Unite sau Germaniei sunt considerate cu risc zero deoarece sunt garantate de economia puternică a acestora), actiunile defensive din anumite sectoare economice (aici fiind incluse cele din domeniul utilitaților, energiei, medicina, retailul alimentar s.a) si nu in ultimul rand numerarul, care, deși nu produce plusvaloare, este cel mai lichid instrument.

Valoarea întreprinderii: Valoarea întreprinderii - VA (engleză Enterprise Value) este un indicator foarte intalnit atunci cand ne referim la valoarea totală a unei companii, fiind varianta mai cuprinzatoare a indicatorului ce reflectă capitalizarea de piață. Valoarea intrepinderii se calculeaza ca sumă dintre capitalurile proprii și împrumuturi, minus numerarul sau echivalentul de numerar disponibil. În timp ce capitalizarea de piață a unei societăți se calculează prin înmulțirea prețului acțiunilor cu numărul de acțiuni în circulație, indicatorul VA poate fi considerat drept prețul de preluare teoretic atunci cand o companie decide să achizitioneze o altă companie. Totusi, indicatorul diferă semnificativ de capitalizarea de piață în mai multe moduri și mulți analiști consideră că este o reprezentare mai precisă a valorii unei firme. Astfel, valoarea datoriilor unei companii, de exemplu, ar trebui să fie plătită de către cumpărător în momentul preluării unei întreprinderi, astfel încât indicatorul să ofere o evaluare mai precisă a preluării deoarece include o datorie în calculul valorii acesteia. In timp ce metoda de mai sus este general utilizată, estimarea valorii intreprinderii se mai face fie prin prisma veniturilor pe care le generează în baza fluxurilor de numerar actualizate, (in acest caz valoarea unei afaceri fiind o funcţie privind capacitatea ei viitoare de a genera profit), fie prin multiplii de piață, in acest caz abordarea indicând valoarea afacerii prin comparatie cu alte companii listate sau pe baza unei analize a tranzacţiilor recente din aceeași industrie.

Federal Reserve: FED sau Federal Reserve (Sistemul de Rezerva Federală) reprezintă Banca Centrală Americană, institutie ce are ca principal obiectiv promovarea și funcționarea eficientă a economiei Statelor Unite ale Americii. Aceasta a fost creată de Congres în anul 1913 pentru a contribui la promovarea si menținerea stabilitatii financiare. FED include Consiliul guvernatorilor din Washington D.C. care are șapte membri, inclusiv Președintele și Vicepreședintele. Toți membrii consiliului sunt numiti in functie de Președintele SUA și confirmati de Senatul Statelor Unite. FED include de asemenea 12 bănci regionale de rezervă federală situate în orașe din întreaga țară. Băncile regionale servesc ca subsidiare de operare ale Băncii Centrale și colectează informații din teritoriu pentru a ajuta FED să monitorizeze economia și să obțină datele necesare pentru dezvoltarea și punerea în aplicare a politicii monetare din S.U.A. FED îndeplinește cinci funcții importante: gestionarea si implementarea politicii monetare, mentinerea stabilitații financiare a sistemului bancar, supervizarea si reglementarea institutiilor financiare, promovarea siguranței și eficienței sistemului de plăți și de decontare precum si protectia consumatorilor de servicii financiare. La randul lor, cele 12 subsidiare supraveghează bancile comerciale din propria jurisdicție, oferă imprumuturi pentru asigurarea lichidității sistemului financiar, asigură servicii financiare servind ca bancă pentru Trezoreria SUA si supraveghează respectarea legilor privind protecția consumatorilor și a politicilor de creditare echitabilă.

Rata inflației: Inflația este un fenomen specific economiei de piață si se caracterizează atat prin creșterea nivelului general al prețurilor bunurilor si serviciilor aflate in circulație cat si prin scăderea puterii de cumpărare a indivizilor. Mai exact, atunci cand inflația crește, scade cantitatea de bunuri ce poate fi achizionată cu aceeași unitate monetară, reflectându-se direct in diminuarea puterii de cumpărare a banilor. Determinarea cauzelor inflației a fost de mai mult timp in atentia economiștilor, dar nu există o singură teorie care stă la baza acestora. In literatura de specialitate exista cel putin trei cauze importante care duc la apariția inflatiei: cresterea cererii agregate (inflatie prin cerere), cresterea costurilor de productie (inflatie prin costuri) si cresterea cantitatii de bani din economie (inflație monetară). Astfel, inflatia prin cerere reprezintă un dezechilibru intre cererea si oferta de produse si servicii din piață, vânzătorii fiind in pozitita privilegiată de a putea crește prețurile. Inflatia prin costuri apare atunci cand cheltuielile de productie cresc (datorită creșterii salariilor sau resurselor), producătorii fiind nevoiti să crească prețurile de vânzare pentru a mentine rentabilitatea afacerilor. Inflația monetară reprezintă de fapt o supraofertă de bani sau o crestere a cantității de bani aflată in circulatie, care, ca orice alt bun sau serviciu își pierde din valoare atunci cand se află in exces. Inflația in creștere are un efect negativ asupra investițiilor si economisirii, erodand castigul net daca este <= cu rata dobanzii unui depozit sau anulând-ul daca este >= cu rata dobânzii (sau randamentul). Inflatia este moderată, daca cresterea preturilor nu depaseste 2-3%/an, galopantă daca cresterea este de cel putin 10% sau hiperinflatie daca creșterea prețurilor este mai mare de 50%/an.